Cum ne ucidem singuri viitorul

În România orice este posibil, am aflat cu to?ii asta de mult. Dac? pân? acum aveam tineri care s? ne reprezinte în str?in?tate, care s? mearg? la studii ?i s? se reîntoarc? pentru a ob?ine performan?e incredibile, investeam în cercetare ?i dezvoltare, în acest moment putem spune doar c? ne distrugem viitorul de mâine.

Reformele din educa?ie, nep?sarea unui sistem care ar trebui s? sus?in? astfel de ini?iative încurajatoare pentru viitoarele genera?ii nu fac nimic altceva decât s? pun? pe fug? actualele valori din România.  De?i nu pare grav, conducerea ??rii nu face absolut nimic pentru a atrage tinerii s? r?mân? acas?, ?i s? î?i înceap? o posibil? carier? chiar aici, ba mai mult îi îndrum? spre posibile alte job-uri în str?in?tate.

Acum 20 de ani acela?i lucru se întâmpla cu uzinele ?i fabricile din România… Nimeni nu le mai considera profitabile, acestea mâncau banii bugetului de stat ?i ce e cel mai r?u s-au d?râmat l?sând o mare parte a popula?iei f?r? un loc de munc?.

Un caz asem?n?tor se inatmpla ast?zi ?i cu tinerii, viitorii oameni maturi ai României. Statul cheltuie bani cu ei (cel pu?in asta în teorie) nu investesc îns? într-un viitor decent ?i stabil în România pierzându-i mai apoi, odat? cu stabilirea lor în alte ??ri, mai civilizate.

Cred c? peste 20 de ani România va fi o ?ar? a “rebuturilor” a oamenilor b?trâni ce nu vor avea cu ce s? mai supravie?uiasc? (pentru c? dac? nu exist? persoane care s? cotizeze la bugetul de stat, automat nu vor mai fi bani pentru pensie)

Sunt de p?rere c? actualul sistem educa?ional din România îi stric? pe elevi mai mult decât s? îi formeze ?i s? le deschid? noi orizonturi.

To Be Continued