Viata e ca un bulevard

IMG-ParisUneori inghetata de stratul rece al unei zapezi, la fel precum o strada, alteori impunatoare si insorita, aglomerata sau pustie in functie de perioade. Aceeasi mereu, cu fel si fel de intamplari si o bogata istorie conturata de arhitectura mai mult sau mai putin inspirata a unora, viata e pentru unii ca un bulevard prin care trec oameni si oameni, zi de zi, fara a sti niciodata cand acestia isi vor schimba traseul, alegand alte drumuri. Unii vor alerga, altii se vor plimba si vor aprecia lucrurile pe care le vad, dar vor ramane involuntar in viata noastra precum aceia ce si-au lasat amprenta pe bulevardele oraselor complet urbanizate si intr-o continua dezvoltare.

Eu n-am stiut niciodata ce-ar trebui sa fac pentru a ma bucura in totalitate de lucrurile pe care mi le-am dorit insa m-am simtit norocos atunci cand in viata mea au ales sa vireze si sa se intersecteze cu mine, acei oameni care involuntar am ajuns sa-i apreciez pentru ceea ce sunt, sa-i admir, sa-i doresc, indragostindu-ma de nobletea si simplitatea gratioasa a prezentei in a mea viata, defiland in nenumarate randuri, inserandu-mi zambete largi si vise misterioase.

Mi-a fost dat sa cred ca uneori m-am grabit fara a putea oferi o explicatie pentru ceea ce eu credeam ca e bine si trebuie facut. Am savarsit lucrurile in ordinea fireasca intersectandu-mi caile cu fel si fel de alti oameni pe care am tinut cu tot dinadinsul sa-i am aproape insa unii au considerat ca n-are rost…Gazeta ce sta atarnata mereu de acelasi gard vechi si faramitat, consemneaza fiecare traire pe care fie ca am recunoscut-o sau nu, am simtit-o candva iar cauza, desi uneori neinteleasa a fost mereu asemanatoare si greu de acceptat.

Niciodata nu vor fi la fel si nici macar asemanatoare pentru ca la fel ca si bulevardele, fiecare are ceva diferit de celelalte, fiind astfel unice. Al meu te are pe tine in componenta unui intreg amalgam de ganduri si trairi consemnate in paginile unui ziar ce nici macar nu exista.

Sursa FOTO

Promisiuni…

Constientizeaza promisiunile facute si actioneaza asa cum simti dar fara sa incalci regulile simple ce singur le trasezi… Pentru ca se intampla ca uneori sa promitem lucruri doar de dragul de a o face traind cu speranta ca vorbele ajung sa fie singura sursa de scapare si evadare fata de responsabilitatile de care fugim mai mereu, marcand neseriozitatea caracterului nostru uman. Si totusi credibilitatea naiva cu care promitem lucruri, mai mereu imposibile, ne tradeaza, etichetandu-ne intr-o imagine proasta avand adesea efecte vizibile.

Poate ca uneori am facut compromisuri de dragul unor persoane, in timp ce cu alte ocazii am facut-o doar din orgoliu. Poate situatiile difera de la caz la caz, de la om la om, insa mai devreme sau mai tarziu consecintele au fost aproximativ aceleasi pentru ca promisiunea inseamna inainte de toate trasarea propriei scheme de repere pe care esti obligat – si ti-o impui sa nu o incalci, preferand sa nu strici echilibrul care oricum pare subrezit de nesiguranta de care mai mereu cu totii dam dovada.

Intr-un final se intampla sa ne amintim prin mustrari de constiinta si meditatii profunde ca ar fi cazul sa bifam ca realizata poate si acea promisiune facuta ieri, astazi, acum de curand sau poate cu acum ceva timp in urma, pentru noi in primul rand si mai ales pentru cel caruia promitem. Rar, dar se intampla ca unele promisiuni presarate cu indiferenta sa nu mai aibe nici un sens, daruirea si asteptarile neregasindu-se in toata aceasta ecuatie…

Tu esti atent la promisiunile pe care le faci oamenilor din viata ta?

Sursa FOTO

One Chance, One Opportunity

Se spune ca fiecare om are propria sa filosofie de viata si ca indiferent de situatie el isi va urma instinctul si deviza in care se increde. Stiu, fiecare om e diferit de ceilalti printr-un acel ceva unic, chiar daca uneori filosofiile de viata se aseamana, inspira alti oameni si propaga anumite actiuni si efecte care genereaza dupa caz fericire (sau nu).

Mi-a fost dat sa vad oameni cu o inima mare gata sa se sacrifice pentru cei din jurul sau, persoane gata sa-ti sara mereu in ajutor avand concepte si viziuni despre viata cum rar mai gasesti in societatea moderna. De partea cealalta vad si filosofii mult mai dure din partea oamenilor ce prefera sa-ti dea cu o mana iar cu cealalta sa-ti ia sau care prin siretlicuri si falsitate te amagesc, faramitandu-ti in cele din urma fiecare speranta si vis avut. Nu mi-au placut oamenii agasanti care au incercat sa-mi intre in viata fara motiv, sustinand ca nimic nu e intamplator si nici cei ce s-au victimizat atunci cand chiar nu era cazul, silindu-ma sa-mi schimb parerile despre ei.  Continue reading One Chance, One Opportunity

Cat timp petrecem in vietile altora?

O buna prietena imi spunea recent ca oamenii sunt facuti pentru ca sa ii cunosti, sa-i indragesti, sa te atasezi mai mult sau mai putin de ei si mai apoi sa ii iubesti sau sa ii uiti. Pe unii mi-am dorit sa ii cunosc si nu am reusit chiar daca undeva, in interiorul meu, dorinta inca ardea. Altii au intrat in viata mea fara ca eu sa le cer si mi-au facut inima sa bata mult mai tare, nu o data, nu de doua ori ci zilnic, dandu-mi sentimentul acela de siguranta si incredere in ei si in mine. Timpul mi-a rapit unele chipuri dar a avut grija sa nu-mi lase spatii libere in inima unde, i-am adapostit o perioada pe oamenii ce-mi dadeau zilnic motive sa zambesc.

Mi s-a intamplat sa simt ca stationez parca pe interzis in locuri in care probabil nu eram dorit, unde interesul invingea orice sentiment sincer iar raceala dintre indivizi iti ingheta orice speranta. Cu sau fara voia mea am fost azvarlit in vietile multora iar timpul petrecut a variat mereu, intensitatea si calitatea clipelor scurse dandu-mi uneori satisfactia si bucuria sansei sa ii fi cunoscut pe acei oameni in timp ce alteori naivitatea si deschiderea prea mare la cei din jurul meu, m-a ranit mai mult decat m-as fi asteptat eu.

Plec fara sa-mi para rau din vietile unora care probabil n-au mai avut nevoie de inca cineva, cuibarindu-ma in inimile ce-mi ofera totusi acel minim de caldura si fericire cu care eu sa-mi pot hrani sufletul. Timpul va continua sa zboare pe langa noi, lasandu-se masurat prin noi evenimente, trairi si momente din acelea in care orice ai face vei invata ca orice inceput are mai devreme sau mai tarziu si un sfarsit care in functie de el, de ea, e mai greu sau mai usor de acceptat.

Rad de fiecare data cand aud sau imi spun singur “n-as fi crezut sa mi se intample vreodata asa ceva” . Pentru ca saptamana trecuta nu stiam ce va urma, pentru ca ziua de ieri nu e ca cea de azi si pentru ca ce va urma va fi cu totul altfel fata de cum a fost pana acum. Daca mi-ai fi spus atunci cum va fi acum, probabil as fi ras si ti-as fi spus ca este imposibil. Unii vor sa-si afle viitorul amagindu-se cu diferite trucuri de carti si magie insa eu cred ca viitorul ni-l facem singuri profitand sau nu de sansele si ocaziile ce zboara zilnic pe langa noi.

Sursa FOTO

 Recomand:

 

Obiective, scopuri si distanta lunga pana la actiune

Cineva imi spunea mai de mult ca toate lucrurile marete au inceput luni si ca e cel mai bine ca atunci cand doresti sa faci ceva realizabil si de succes sa incepi din aceasta zi magica dar cu incarcaturi diferite, de la persoana la persoana – pentru unii cu energie pozitiva iar pentru altii cu energie negativa.

Pe mine sincer, inceputurile de saptamana ma deprima tot timpul si asta nu din cauza faptului ca apar noi task’uri pe foi aruncate peste tot, lipite, capsate si prinse cu tot felul de magneti colorati. De bine, de rau ma bucur ca am activitate si mai in gluma, mai in serios imi urmez o traiectorie bine conturata ce cuprinde mare parte din obiectivele si scopurile pe care eu personal le am si care fie ca e luni, vineri sau orice alta zi a saptamanii mi le urmez. Totusi inceputurile de saptamana ma deprima din cauza faptului ca e ziua cand cei mai putini oameni reusesc sa zambeasca… (nu glumesc, puteti sa observati asta). Continue reading Obiective, scopuri si distanta lunga pana la actiune