Cat timp petrecem in vietile altora?

O buna prietena imi spunea recent ca oamenii sunt facuti pentru ca sa ii cunosti, sa-i indragesti, sa te atasezi mai mult sau mai putin de ei si mai apoi sa ii iubesti sau sa ii uiti. Pe unii mi-am dorit sa ii cunosc si nu am reusit chiar daca undeva, in interiorul meu, dorinta inca ardea. Altii au intrat in viata mea fara ca eu sa le cer si mi-au facut inima sa bata mult mai tare, nu o data, nu de doua ori ci zilnic, dandu-mi sentimentul acela de siguranta si incredere in ei si in mine. Timpul mi-a rapit unele chipuri dar a avut grija sa nu-mi lase spatii libere in inima unde, i-am adapostit o perioada pe oamenii ce-mi dadeau zilnic motive sa zambesc.

Mi s-a intamplat sa simt ca stationez parca pe interzis in locuri in care probabil nu eram dorit, unde interesul invingea orice sentiment sincer iar raceala dintre indivizi iti ingheta orice speranta. Cu sau fara voia mea am fost azvarlit in vietile multora iar timpul petrecut a variat mereu, intensitatea si calitatea clipelor scurse dandu-mi uneori satisfactia si bucuria sansei sa ii fi cunoscut pe acei oameni in timp ce alteori naivitatea si deschiderea prea mare la cei din jurul meu, m-a ranit mai mult decat m-as fi asteptat eu.

Plec fara sa-mi para rau din vietile unora care probabil n-au mai avut nevoie de inca cineva, cuibarindu-ma in inimile ce-mi ofera totusi acel minim de caldura si fericire cu care eu sa-mi pot hrani sufletul. Timpul va continua sa zboare pe langa noi, lasandu-se masurat prin noi evenimente, trairi si momente din acelea in care orice ai face vei invata ca orice inceput are mai devreme sau mai tarziu si un sfarsit care in functie de el, de ea, e mai greu sau mai usor de acceptat.

Rad de fiecare data cand aud sau imi spun singur “n-as fi crezut sa mi se intample vreodata asa ceva” . Pentru ca saptamana trecuta nu stiam ce va urma, pentru ca ziua de ieri nu e ca cea de azi si pentru ca ce va urma va fi cu totul altfel fata de cum a fost pana acum. Daca mi-ai fi spus atunci cum va fi acum, probabil as fi ras si ti-as fi spus ca este imposibil. Unii vor sa-si afle viitorul amagindu-se cu diferite trucuri de carti si magie insa eu cred ca viitorul ni-l facem singuri profitand sau nu de sansele si ocaziile ce zboara zilnic pe langa noi.

Sursa FOTO

 Recomand:

 

Oare mi-as dori sa te mai cunosc odata?

Fie ca esti cea pe care am cunoscut-o ieri, din intamplare, sau poate cea cu care-mi creionam viitorul acum ceva timp, ori stiu eu ce alta persoana care poate a ajuns sa-mi fie sau nu draga, candva te-am cunoscut si cred ca din entuziasm, din curiozitate sau din dorinta de a obtine ce imi doresc, am acceptat si mi-am facut compromisuri, gandindu-ma ca poate de tine aveam nevoie, atunci si in viitor. Probabil eram incantat, fericit, chiar daca treptat entuziasmul a pierit odata cu cheful de socializare, care in majoritatea cazurilor difera de la persoana la persoana.

Multe reactii ciudate, atitudini ieftine si surprizatoare mi-au stopat aventuri si vise, rupand multe prietenii, dand uitarii momentele acelea pe care eu, candva le credeam importante. Pe de alta parte exista persoane care cu energia, optimismul, veselia si increderea cu care m-au cucerit odata, ma fac sa zic te-as mai cunoaste de o mie de ori, pentru ca efectiv ai stiut sa iti lasi o amprenta masiva asupra vietii mele, intr-o maniera pozitiva care mai mult ca sigur mi-a placut si am apreciat-o.

Adesea asteptarile mele s-au format in timp si poate ca involuntar am contribuit la o apropiere de persoane care mi-au demonstrat ca toate eforturile mele sunt in zadar si care mai devreme sau mai tarziu aveau sa-si lase un impact negativ asupra a ceea ce eu vedeam a fi perfect.

Cu siguranta daca as fi stiut ce va urma te-as fi evitat si ti-as fi spus ca nu sunt asa cum tu credeai. Dar in momente din acestea in care as fi cautat sa fug, mi s-a intamplat sa cunosc cele mai sincere persoane care m-au facut sa inteleg ca uneori cu totii meritam o sansa. Desi nu sunt multe, exista persoane speciale, persoane ce au ajuns sa faca parte din viata mea si care contrar asteptarilor m-au uimit inca din prima zi, facandu-ma astfel sa-mi pese de ele, sa le fiu alaturi si sa dezvolt armonios acel ceva ce unii numim, prietenie solida.

Intorcandu-ma chiar si cu o zi in urma, mi-ar fi probabil greu sa-ti spun daca as mai vrea sau nu sa te cunosc odata. Poate ca as vedea acelasi lucruri care m-au atras din prima sau poate as incepe sa pun mai multe intrebari, sa par mai neincrezator sau pur si simplu neinteresat. Cu siguranta daca as putea face asta nu as mai fi acelasi om, fiindca din ambele tipuri de experiente pozitive sau negative am avut mereu de invatat cate ceva…

Sursa FOTO

Ce viziuni are un blogger la început de drum

La ce te gândeai acum 5-6 ani când î?i f?ceai un blog. La ce te gânde?ti în prezent când î?i înregistrezi un blog în online

Viziunile bloggerilor de atunci, ?i acum s-au schimbat cu siguran??. Unii dintre cei mai vechi bloggeri ap?ru?i în online înc? mai exist? ?i acum dup? ani de zile petrecu?i pe acela?i blog, sau poate f?când la fel ca ?i mine tranzi?ii de la un domeniu la altul ?i de la un tip la altul de blog. (eu nu m? declar unul dintre cei mai vechi bloggeri)  

Acum 5-6 ani când î?i înregistrai un blog, de cele mai multe ori o f?ceai din curiozitate, din dorin?a de a încerca ceva nou, pentru a-?i exersa talentele în ale’ scrisului sau doar pentru c? ?i vecinul ?i-a f?cut blog iar tu nu vroiai s? pari mai prejos. Genul blogurilor era de cele mai multe ori de tip jurnal ori informativ (pe atunci cuno?team mul?i bloggeri care d?deau copy-paste la ?tiri ?i evenimente de pe anumite site-uri direct pe blogul lor, fiind evident mândri de performan?a aceasta). Gama template-urilor ?i calitatea blogului în ceea ce privea web-designe-ul nu erau tocmai geniale, cu toate acestea pentru vremea aceea p?reau bune iar toat? lumea le aprecia (mai mult sau mai pu?in).

În prezent bloggeri au alt? viziune. Mai toate persoanele pe care le cunosc au m?car 1 blog. Evident mul?i dintre ei îl au degeaba, sau scriu destul de rar. Pu?ini sunt aceea care au constan?? ?i sunt cu adev?rat urm?ri?i în online. Dac? se poate vorbi despre experien?? în ceea ce prive?te lumea blogurilor, aici nu comentez absolut nimic. Cu toate astea foarte mul?i cred c? dac? î?i creezi un blog imediat po?i ?i monetiza cu aceasta, f?când abstrac?ie de cele mai multe ori de importan?a calit??ii con?inutului postat pe acel blog, metodele de promovare pe care le aplic?, concuren?? ?.a.m.d.

Cum erau primele zile ca blogger în trecut

Te gr?beai s? scrii cât mai multe post?ri ?i s? le ar??i prietenilor t?i ca ai blog. De cele mai multe ori te rugai de ei ?i îi plictiseai pân? î?i d?deau ?i un comentariu. Nu scriai cu diacritice, le considerai inutile, o pierdere de timp. Puneai multe imagini inutile pe blog, crezând ca astfel e mai atractiv. Evident link-ul blogului era compus dintr-un nickname pe care probabil nici tu nu ?i-l mai aduci aminte dar probabil te-ar apuca râsul dac? l-ai auzi. Pu?ini erau aceea care î?i d?deau datele corect, numele real ?i se l?sau share-ui?i în motoarele de c?utare. Poate c? mai erau ?i alte nereguli (cu siguran?? erau) dar nu mi le aduc aminte, ?i doar acestea îmi atr?geau de fiecare dat? aten?ia.

Cum sunt primele zile ca blogger în prezent

Acum e altfel. Înc? de la început cea mai mare parte a bloggerilor încep s? scrie cu diacritice, încearc? m?car în prima s?pt?mân? s? aib? un ritm bun în post?ri ?i se feresc cât de mult pot de comentarii r?ut?cioase din partea altor bloggeri mai vechi. Acum îi cau?i pe cei maturi (aici m? refer la cei mai vechi decât tine, ce e?ti la început, persoane ce au trafic pe blog) rugându-te de acestea s? te adauge în blogroll. Te înscrii pe tot felul de site-uri ce au grij? de bloggeri, pui la share link-ul blogului pe toate site-urile de socializare pe care e?ti înregistrat. Acum î?i place ca numele t?u s? ap?r? când dai search pe google, prin urmare renun?i la nickname-urile f?r? sens. Î?i place ca prietenii s? te g?seasc? acum în mediul online, ?i te fere?ti cât po?i de mult de spam. De?i e pu?in cam ciudat, mai ales pentru cei care sunt abia la primul blog pofta de a scoate bani din aceast? activitate este imens?. Mul?i nu au nicio ?ans? de la bun început, cu toate astea încearc? (de aceea consider c? abandonul de blog, se produce adesea din cauza faptului c? nu monetizeaz? frenetic a?a cum î?i doreai).

Cum vor fi primele zile ca blogger în viitor?

Greu de spus acum. Vom afla în curând 🙂

1 an

Nu îmi aduc aminte când ?i de ce… tot ce ?tiu este c? acum un an am început s? scriu pe acest blog (pe atunci link-ul era altul) dup? câteva tentative de bloguri e?uate.

Îmi aduc aminte c? începusem acest blog (pe care se g?sesc ?i primele mele post?ri, din 2009) imediat dup? ce primisem func?ia de director pe departamentul de jurnalism ?i radio televiziune în cadrul Asocia?iei VISTA (în prezent aceasta încetând s? mai existe). M? sim?eam bine ?i îmi pl?cea c? îmi g?sisem în sfâr?it locul perfect unde îmi puteam exprima propriile opinii cu privire la tot felul de lucruri ?i activit??i, ce în aceea perioad? nu m? l?sau de loc s? respir ?i m? solicitau aproape tot timpul (lucru care din p?cate acum nu se mai întâmpl?).

Am vrut de multe ori s? renun? la blog, s? nu mai scriu pe el, s? îl abandonez, mai ales în a doua jum?tate a anului 2010 dar m? ata?asem prea mult de acesta pentru a renun?a atât de brusc la el. Am continuat s? scriu iar din luna august 2010 am cunoscut un prieten care mi-a asigurat un domeniu privat, cu link-ul de pe care poate fi acum accesat blogul.

M? leag? multe amintiri frumoase de acest blog, m? leag? prietenii, experien?e noi, lucruri ce m-au f?cut s? fiu omul ce sunt ast?zi.
Cu siguran?? nu a? renun?a la el niciodat?, iar în continuare voi dori s? v? prezint cele mai frumoase ?i importante post?ri (din ultimul an) pentru mine (amintiri ce m? leag? de start-up-ul acestui blog)