Un zid pe care scrie “distanta”

Nu. Nu cunosc nici un zid prin imprejurimile mele pe care sa scrie “distanta”. Poate ca nu am cercetat, nu am dat importanta si probabil chiar de ar fi, nu m-ar interesa. Cu toate astea ma gandesc uneori la distanta dintre mine si oamenii care desi imi sunt dragi sunt la o mai mica sau mare departare geografica de mine sau care desi imi sunt in apropiere, impun o bariera, rece dar solida ca un zid, lucru ce ma impiedica sa reusesc in a ii cunoaste si intelege.

Nu am crezut niciodata in relatiile la distanta, insa am crezut in permanenta in prieteniile ce pot fi pastrate, in special cu ajutorul internetului si nu numai. Pot spune ca sunt dependent de oameni, de interactiunea cu ei, de socializare. Imi place sa ii vad, sa ii pot strange in brate si sa le marturisesc anumite chestii fata in fata. Imi place sa ies cu ei si sa comunic natural, fara retineri in orice mediu indiferent de influente. Pentru oamenii din apropierea mea am parca o altfel de deschidere si poate ca uneori, o atitudine mai curajoasa in a-mi proiecta sperante si vise. Cu toate astea am fost intrebat daca distanta reprezinta un principal obstacol in cunoasterea si atasarea fata de o persoana, iar din punctul meu de vedere este, deoarece personal nu pot spera, nu-mi pot face proiectii si nici vise cu oameni pe care nu stiu daca voi apuca vreodata sa ii intalnesc si sa ii cunosc in adevaratul sens al cuvantului.

Mi s-a intamplat ca eu sa fiu aici iar tu departe fara a imi simti starile ce uneori ma invaluiau si ma cufundau incetisor intr-o melancolie fara fund. Am fost aici cand am avut si reusite dar m-am bucurat fara tine pentru ca din nou, tu erai cea care nu putea sa ajunga si cu toate ca prezentul nu are limite in cazulul interactiunii intre mine si tine a avut mereu bariere ce pareau imposibil de depasit.

Nu stiu daca mi-as mai dori sa te cunosc inca odata asa cum esti tu cu adevarat, acolo unde esti tu de fapt. Adesea distanta nu a avut nici de cum influente negative asupra mea, cu toate ca satisfactia de a te vedea, de a te simti si bucura impreuna am resimtit-o.

Daca ma intrebi pe mine, distanta e fatala si impune un zid intre cele doua persoane care desi sunt bine intentionate se plafoneaza in rutina distantei mari…

Sursa FOTO

In a relationship!?

Uneori se intampla cand te astepti cel mai putin, in timp ce in alte momente iti doresti sa se schimbe ceva, simtind poate ca esti pregatit, dar nu se intampla nimic.  Fie ca e sa dureze putin, poate prea putin, incat sa se consume toate momentele sau dureaza mai mult decat te-ai fi asteptat, experientele se aduna si conteaza atunci cand esti pus in fata urmatoarelor decizii.

Cunosc persoane pe care le-as putea numi experte in agatat, flirt, dominare si despartiri, in timp ce de partea cealalta, cunosc persoane carora nu le plac durerile de cap, nu vor sa se complice si care nu s-au bucurat de momente la care totusi inca ravnesc cu patima. Am auzit spunandu-se ca dragoste fara lacrimi, nu exista – fie ca acestea sunt din cauza momentelor fericite sau de regret. Stabilitate, siguranta, incredere sunt doar cateva dintre atributele pe care le cautam sau doar pretindem ca ne intereseaza atunci cand hotaram sa fim “in a relationship”. Paradoxal unii dintre noi, vor si altceva atunci cand cica par a fi in love . Mie nu-mi plac aproape deloc acele relatii super siropoase in care cei doi isi toarna tot felul de cuvinte dulci, dar in realitate se mint frumos si nici relatiile in care doar unul spera si isi face planuri, in timp ce partenerul isi vede fara nici o problema de cu totul si cu totul alte activitati. Povestile la care toata lumea spera, par a fi disponibile de gasit doar in carti, fiind parca imposibil de  trait in viata reala.

Cand !? este probabil intrebarea pe care ne-o adresam cel mai des. Cand este cel mai bine, cand este momentul, cand se va intampla, pana cand voi mai astepta? Din relatiile pe care le-am avut, am tras concluzia ca se intampla atunci cand e nevoie sa se intample si cand amandoi vor mai mult. Fiecare varsta are propriul sau stil de relatie in timp ce visele si dorintele par sa se clarifice tot mai mult, odata cu acumularea experientelor….

Sursa FOTO

Oamenii din via?a mea

Mi-a fost dat s? îi cunosc înc? din copilarie sau de curând. Pe unii i-am cunoscut din pur? întâmplare iar pe al?ii i-am întâlnit în urma dorin?elor mele arz?toare de a ajunge la ei. Sunt mul?i dar cu to?ii fac parte din via?a mea. Firi diferite, caractere unice ?i comportamente mereu schimbate, îmi demonstreaz? c? fiin?a uman? r?mâne în continuare unic?.

Ochii ce mi-au fost da?i s? îi cunosc îi p?strez undeva ascun?i în gândurile mele pentru c? fiecare a avut o anumit? importan?? în via?a mea.  Fie c? a fost/este o simpl? prietenie, fie c? a fost/este vorba doar de o chestie profesional?, dragoste sau orice altceva, nu am putut niciodat? uita, persoanele pentru care inima mea tot timpul a b?tut ?i bate m?car cu o zvâcnire mai tare.

Timpul, opiniile diferite, certurile sau efectiv indiferen?a mi-au îndep?rtat multe persoane din via??. Golul a fost completat tot timpul, de noi oameni care la fel de subit cum au intrat vor ?i ie?i din via?a mea la un moment dat. Sau poate c? nu… Pe unii chiar nu-mi doresc s? îi pierd, s? mint c? i-am uitat sau orice altceva.

Se spune c? am fi suma celor mai apropiate 5 persoane din via?a noastr?. Evident este o teorie dar pe care uneori tind s? o cred. Indivizii ce fac parte din via?a mea îmi influen?eaz? într-un fel sau altul modul meu de a fi, oferindu-mi în fiecare zi cate ceva. La rândul meu îmi place s? cred c? prin ceea ce fac ofer un feedback pozitiv celor din jurul meu.

În gândurile mele, în jurul meu ?i efectiv în via?a mea, mi-a pl?cut ?i îmi place s? cred c? am avut ?i am al?turi oameni speciali, de?i (unii)  au ie?it din via?a mea l?sându-m? dezam?git sau fericit mi-au dat lec?ia necesar? înt?rindu-m? si ajutându-m? s? devin ceea ce sunt astazi.

🙂