Cat de mult ne reprezinta alegerile pe care le facem – GuestPost

Ei, bine, it’s a fact: alegerile noastre nu sunt chiar tot timpul ale noastre. Fie ca tocmai te pregatesti de admitere si tatal tau insista cu ardoare sa pastrezi traditia familiei si sa te avanti intr-o cariera ce priveste avocatura – in timp ce tu te vezi intr-un laborator de chimie, un fel de urmas al lui Mendeleev, fie ca, femeie fiind, incerci sa fii in pas cu moda – moda care stim cu totii ca lasa de dorit pe alocuri – alegerile inceteaza sa te defineasca in momentul in care nu mai esti tu cel care pune piciorul in prag si care spune: “Eu nu vreau sa fac asta!”

Exemplul deja clasic, cel al admiterii la facultate starneste mici controverse interioare. Ce incepi sa faci tu, proaspat absolvent de liceu? Incepi sa intrebi in stanga si-n dreapta cu ce se mananca ,de fapt, facultatea. Raspunsul meu: cu paine, cu cea mai neagra paine, mai ales in timpul sesiunilor. Ca proaspat absolvent al unui liceu si ca proaspat intelectual in devenire dai crezare povestilor spuse de zmeii zmeilor: actualii studenti care spre deliciul propriu nu prezinta o imagine reala in ceea ce priveste viata de student. Si uite asa ajungi sa studiezi sociologie sau litere, cu toate ca tie iti place matematica. De ce sa nu faci ce-ti place? De ce sa nu imbini utilul cu placutul?

Ajungi (fara sa vrei poate) sa te complaci intr-o relatie amoroasa ale carei temelii scartie si stau sa cada. Si totusi stagnezi, bati pasul pe loc langa acest “wanna be smart and cool” pe care-l prezinti ca fiind iubitul tau, in timp ce tot ce tu vrei e un tip echilibrat si cu simtul umorului, dar de care nu ai parte. Nu ai parte pentru ca alegerea deja facuta te defineste, defineste frica ta de a cunoaste oameni, defineste instabilitatea ta emotionala, defineste, in fine, dependenta (nociva si deloc contructiva) fata de un om pe care nu-l (mai) placi, dar de care nu vrei sa te indepartezi.

Sunt aproape sigura ca gradul de vulnerabilitate joaca un rol extrem de important in alegerile pe care le facem. Ajungem sa frecventam anumite locuri sau sa cunoastem anumiti oameni doar pentru a ne integra in peisajul social. Suntem impinsi de la spate sa dam curs unor actiuni care nu ne starnesc interesul sau care ne par inutile si nefiresti.

Si poate ca ne ridicam si ne scuturam de praf la un moment dat, insa lucrurile care nu sunt facute la timpul lor par ca isi pierd din farmec.

Articol scris de Alexandra Griu

 

BAC’ul, bata-l vina

Am zis si o mai spun Daca as mai da BAC-ul odata, l-as lua! Desi fara un interes prea mare (nu ma viza/afecta in nici un fel) am urmarit astazi emisiunile posturilor nationale de stiri unde absolut pe toate canalele nu s-a mai vorbit nici de Basescu, nici de demiteri, plagiatul lui Ponta si alte subicte care pana ieri faceau deliciul fiecarui breaking news ci despre Bacalaureat, acel examen de maturitate care a devenit mai nou un inamic public pentru toti elevii care au terminat liceul.

S-a vorbit, s-a analizat, s-au afisat statistici, interviuri si tot felul de declaratii care mai de care. In timp ce unii chiar aveau motiv sa zambeasca (nu suntem inca o tara atat de inculta – mai sunt si oameni care au promovat), altii plangeau sau treceau cu indiferenta marcati de cifrele “negre” trecute pe listele expuse la afisierele scolii. Ca de fiecare data vina se arunca dintr-o parte a terenului in alta… Profesorii dau vina pe elevi pentru ca nu invata si nu sunt interesati de propriul bagaj de cunostinte educationale, in timp ce elevii sustin mai siguri ca niciodata ca toata vina cade asupra profesorilor de la clasa care nu stiu sa se ocupe asa cum trebuie de predat. Daca ma intrebati pe mine, eu as zice ca adevarul este undeva la mijloc. Eu am dat BAC’ul anul trecut cand practic a fost primul dezastru al acestui examen in ceea ce priveste promovabilitatea. Profesorii pe care i-am intalnit si care mi-au predat au fost de nota 10, dar nu asta e cheia succesului… Pe langa skillurile profesorului mai trebuie si putin interes din partea ta, a elevului, lucru destul de rar intalnit. Continue reading BAC’ul, bata-l vina

Imi plac filmele bune

Am afirmat si in trecut intr-un articol pe blog faptul ca imi plac filmele bune, cele din care uneori ai ce invata, prin lectia de viata pe care pelicula incearca sa o transmita. Uneori raportam intamplari din viata noastra unor scenarii de film existente, pe care le-am vazut si care ne-au impresionat prin deznodamand, imaginandu-ne faptul ca “ceva asemanator ni s-a intamplat si noua”.  Alteori ne spunem si ne-am dori sa se intample ca in scenariul unui film, in care noi insine sa fim eroii actiunii dar sa nu uitam faptul ca adesea viata bate filmul.

Probabil in functie de stare, atitudine si chef am putea fi incadrati in fiecare zi intr-un anumit gen de filme, desi dupa o privire de ansamblu la TV si cateva breaking’news-uri citite pe ‘net, ceva ma face sa cred ca drama ar predomina in mare masura. Stiu, realitatea e dura si viata multora dintre noi nu e chiar atat de roz cum pare.  Pe mine lung metrajele ma pasioneaza si uneori gasesc in acestea un hobby. Desi imi aleg foarte greu filmele, (sincer nu sunt un fan al cinematografelor) zilele astea am reusit sa revad dar si sa vad cateva filme care mie personal mi-au placut.

Am revazut: 

Am vazut:

Voi ce filme ati mai vazut in ultima perioada?

Sursa FOTO

Munca la romani – Ne miscam mai cu talent, va rog!?

Poate ca undeva prin cartile de proza ale marilor autori, romanii erau etichetati ca fiind un popor harnic, muncitor, modest si dornic de performanta. Istoria imi demonstreaza ca trecutul i-a mobilizat mai intens pe oamenii de atunci, unindu-i in realizarea unor fapte marete care au marcat viitorul si destinele multora ce astazi se regasesc din intamplare sau nu pe meleagurile romanesti.

Am tot auzit oameni plangandu-se de calitatea muncii care pare sa fie facuta mai tot timpul “de mantuiala” si daca se poate pe bani cat mai multi. In fiecare zi vad muncitori dezinteresati care par sa numere secundele ce le stau in cale pana la terminarea programului. Toata lumea se plange de faptul ca salariile sunt mici si conditiile de munca precare. Dar oare, nu ne meritam soarta? Valoarea adaugata pe care o aducem serviciilor oferite pare inexistenta, nula si uneori revoltatoare cand niste oameni, par intentionat sa faca lucruri de rea credinta. Munca slow motion este la moda iar un proiect inceput astazi, necesita cel putin 5 amanari, asta doar asa pentru a respecta o traditie bine infiripata care de ani buni pare sa ne faca o imagine din ce in ce mai proasta.  Continue reading Munca la romani – Ne miscam mai cu talent, va rog!?

Online sau pe hârtie ?

Cite?ti o carte online sau una creat? de o tipografie? Scrii ?i î?i salvezi ideeile în mediul online (site-uri de socializare, blog etc) sau pe hârtie. Te informeaz? ziarul sau site-ul web al ziarului?

În ultimii ani puterea internetului a crescut enorm de mult. A devenit o necesitate tot mai mare, în vie?ile multora dintre noi (fie c? ne ajut? s? ?inem leg?tura cu alte persoane, fie c? ne informeaz? sau pur ?i simplu ne u?ureaz? cu mult munc?).

Hârtia a pierdut mult teren în tot acest timp. Poate c? este un lucru bun pentru p?durea tropical? pentru c? nu va mai fi nevoie s? se taie mul?i copaci în viitor. În tot acest timp, marile companii de gadgeturi se bat între ele pentru a inova produse care s? î?i poat? oferi acces la internet ?i multe alte facilit??i pentru a fi accesate oriunde/oricând. Dac? la începutul anului 2006 internetul prindea r?d?cini pe desktopurile ?i laptopurile românilor (netul fiind pe atunci un lux) acum internetul poate fi accesat de aproape oriunde chiar ?i cu telefonul mobil.

C?r?ile pot fi citite acum de pe calculatorul de acas?, sau de pe un ebook reader sau telefon ce suport? formate precum PDF, TXT, DOC. etc

Muzica se poate asculta de mai bine de 4 ani pe Ipoduri, Telefoane mobile, Mp3 & Mp4 Player.
……………………………………………
Cu toate c? tehnologia prospera în România contrastele sunt înc? vizibile ?i ?ocante. În timp ce unii cunosc beneficiile tehnologiei ?i “abuzeaz?” de ele, unii înc? mai scriu la lumina lumân?rii ?i a l?mpii cu gaz, merg zeci de kilometri pe jos pentru a avea acces la o form? de înv???mânt ?i se bucur? atunci când din întâmplare reu?esc s? pun? mâna ?i s? citeasc? vreo carte, care pentru unii nu mai este la mod?… Sunt sigur c? tehnologia va fi în continu? expansiune, dar cred c? unii vor muri f?r? s? afle ce este Google, YMail, Facebook sau touch screen phone…

Cheers !