Am pierdut un pariu… Si ce!? Castig data viitoare!

Imi este dat ca uneori  sa mi se intample lucruri la care cu siguranta nu m-am gandit. In timp ce in unele dati lucrurile se intampla asa cum eu vreau, alteori situatia iese putin mai deformata in raport cu ceea eu imi conturasem la inceput. Cu toate astea, manat uneori de siguranta venita parca de nicaieri iar alteori riscand pur si simplu ajung sa fac tot felul de lucruri din care oricum sper sa am ceva de castigat. Cu toate astea, azi am pierdut un pariu, asa ca textul de fata este castigul pe care colega mea de facultate, Roxana, il merita ca rezultat al victoriei ei in fata mea. Despre pariul in sine n-are rost sa vorbesc pentru ca a fost doar un pronostic intuitiv. Cu toate astea, acest articol i se adreseaza si face trimitere directa la ea…

photo-blogNu are blog, nu e pasionata prea mult de online insa ii plac gadgeturile de ultima generatie, fapt pentru care cu siguranta n-ar putea sta la distanta de ele foarte mult timp . Mie mi-a fost dat sa o cunosc intr-o zi de octombrie, insa nu una oarecare. Pe 3 octombrie 2011 aveam sa o vad pentru prima data in toata splendoarea, intr-unul din amfiteatrele in care mai tarziu aveam sa suferim amandoi pe bancile sale, in timpul lung si amar al diverselor cursuri lungi si interminabile ale semestrelor. Nascuta in zodia berbec, la fel ca si mine, dar mult mai putin optimista si visatoare, a ajuns sa ma uimeasca in timp, punandu-mi in evidenta calitati si defecte pe care cu sau fara voia mea am ajuns sa le accept. Desi uneori pus cu neuronii la podea de nereusita contrazicerilor cu ea, mi-am dat seama ca in adancul ei e o persoana minunata de care m-am atasat in timp, reprezentand o componenta de baza a vietii mele zburdalnice de student. Probabil ca daca viata ei ar fi un film, singura si-ar eticheta capodopera cinematografica in categoria romance, recomandandu-l mai apoi cu caldura tuturor. Chiar daca uneori e incapatanata (defect profesional – asa sunt berbecii) eu pana acum m-am inteles perfect cu ea, chiar daca certurile noastre,  in timp, au avut ca subiect lucruri extrem de bizare.

Daca ar fi sa o intrebi ce anume ii place, poate ca v-ar spune alte lucruri, insa eu, care o cunosc de ceva vreme va  spun ca adora pisicile si somnul in oricare parte a zilei, indiferent de pozitia soarelui pe cerul senin al vietii noastre zilnice. La urma urmei, somnul fie el si de frumusete te face sa fii mereu odihnit… Cat despre pisici, cred ca n-are rost sa va mai zic nimic, astfel incat va las pe voi sa deduceti mai multe.

N-as fi shareuit-o si n-as fi scris astazi acest articol pe blog, intrucat textul de fata nu este nici un advertorial mai nebunesc nici suma vreunei declaratii de dragoste descriptive. Am pierdut un pariu si prin aceste randuri iti platesc draga mea colega, datoria de a scrie pe blog, despre cat de minunata esti, chiar daca uneori increderea in tine scade sub nivelul marii, mai ales in perioadele pline de emotii si stres ale sesiunilor care nu fac nimic altceva decat sa trezeasca putin spiritul studentului din mine, din tine si din toti ceilalti implicati in sistemul de studii superioare. De data asta, You Win!

E luni, zambim mai putin?

monday-on-the-calendarMereu mi-a fost dat sa vad lunea oameni care aleg sa zambeasca mai putin, sa fie deprimati si abatuti pentru ca se reintorc la activitatile profesionale ori din simplul motiv ca e iar inceput de saptamana, moment ce marcheaza spre neplacerea unora inceputul unui lung sir de zile lucratoare. In viata mea atitudinea pentru aceasta zi, cea de azi (luni) a oscilat o lunga perioada de timp, deoarece chiar si voit sa ma bucur n-am reusit din cauza trezirilor bruste si matinale pe care o lunga perioada de timp le-am indurat fie din cauza vremii, a drumurilor pe care uneori le-am avut de parcurs ori din cauza stresului care m-a tot chinuit cu diverse provocari in unele momente, prezente in marea lor parte in perioada liceului.

Acum imi e o zi total obisnuita pe care nu o mai pot cataloga ori eticheta cu tot felul de atribute defaimatoare si nici n-as sterge-o chiar daca mi-ar fi sa pot face acest lucru. Nu eu, nu acum… Dar tu? In ultima perioada am tot vazut oameni care in aceasta zi, de inceput al saptamanii uita sa zambeasca si sa fie inainte de toate, ei insisi in starea lor naturala. Poate ca nostalgici dupa aventurile de weekend, ori pentru ca la servici nu a fost niciodata mai bine ca acasa uitam adesea sa zambim. Dar e ok, ar spune multi pentru ca marti e o noua zi, una in care ne place sa credem ca suntem mai pregatiti si mai siguri pe noi, zi in care de voie, de nevoie, zambim oricum mai mult decat lunea. Continue reading E luni, zambim mai putin?

21 de cuvinte pentru suflet

Pe final de an cu totii preferam sa facem tot felul de bilanturi, sa tragem concluzii si sa ne gandim la ce a fost bun si la ce a fost rau in anul care tocmai se incheie. Uneori ne uitam la ce am fost acum 12 luni si la ce am ajuns acum, fie analizam fiecare moment trait, gandindu-ne la morala. 21 de cuvinte pentru suflet este provocarea pe care am gasit-o in aceasta dimineata intr-un mesaj privat trimis de prietenul si colegul de blogosfera Dan, provocare ce ma duce cu gandul la un joc de blackjack sau la un review interior. Mi-a placut ideea inceputa de altii asa ca dau curs provocarii, insirand 21 de lucruri care ma reprezinta…

  1. Familiatwentyone
  2. Prietenii
  3. Aventura
  4. Riscul
  5. Visele
  6. Dorinta
  7. Optimismul
  8. Online Media
  9. Blogul
  10. Experientele de tot felul
  11. Curajul
  12. Fotografia
  13. Networking’ul
  14. Comunicarea
  15. Pragmatismul
  16. Punctualitatea
  17. Pasiunile
  18. Adevarul
  19. Creativitatea
  20. Cercetarea
  21. Dezvoltarea

La randul meu trimit si eu aceasta provocare pentru Elena, Stefanut, Natural (prieten caruia ii si multumesc pentru atatea nominalizari pe blogul sau), Radu Stefan, Roxana, Florin, Emilian, Roxana Balan cat si tuturor celor care doresc sa mai completeze o lista cu 21 de chestii care ii reprezinta!

Sursa FOTO

Targul de Cariere eJobs la Iasi

IT, consulting, technology, outsourcing, can you speak english?, HR (human-resources), engineering… acestea pot spune ca sunt principalele etichete pe care le atribui unuia dintre cele mai reusite evenimente din categoria “targ de job’uri si cariere”. Desfasurat la Iasi, in Palas Mall pe parcursul a doua zile, 8-9 noiembrie cu un program (10-16) evenimentul a reunit un numar impresionant de companii venite in cautarea angajatilor, prezenti si ei in numar mare cu CV’uri si sperante ca poate de aceasta data isi vor gasi job’ul mult visat in domeniul dorit.

Printre firmele prezente la eveniment mi-au atras atentia cateva cu care am si interactionat, reprezentantii fiind amabili si dornici sa-mi raspunda curiozitatilor pe care eu le aveam. Am stat de vorba cu cei de la Renault, Continental, IOmundo, XL World, Capgemini, Yonder si Kuka (cu care am avut si un dialog foarte interesant vis a vis de management, politica de dezvoltare la nivel mondial dar si in Romania – domnii ce reprezentau firma, fiind din Germania. Mi-a placut ca vedeau in Romania o tara cu potential, remarcand dorinta de afirmare si dezvoltare a tinerilor de aici). Pe langa firmele cu care am intrat pentru prima data in contact mi-a parut bine sa revad pe prietenii de la CRILIA si ICAR Tours. Printre standurile marilor companii prezente (vezi lista completa aici) i-am zarit si pe cei de la CIPO (Centrul de Informare Profesionala, Orientare in Cariera si Plasament), AIESEC Iasi cat si pe cei de la EDMUNDO. Continue reading Targul de Cariere eJobs la Iasi

Oamenii din jurul meu si increderea

Ma gandesc dimineata in timp ce-mi savurez cafeaua, la pranz sau poate seara la oamenii care inseamna cu adevarat ceva pentru mine. Acele persoane care prin simpla lor prezenta, reusesc intr-un mod miraculos si benefic sa schimbe ceva, lasandu-si amprenta asupra starilor mele. Nu sunt multe acele persoane si nici nu vreau sa fie. Intrebari simple m-au facut in timp sa-mi dau seama ca importanta nu este cantitatea persoanelor ce te inconjoara ci calitatea lor.

Starile de spirit si moralul variaza mereu iar optimismul se intampla sa piara atunci cand ti-l doresti mai mult ca orice. Timpul nu iarta asa ca fiecare secunda ar trebui valorificata asa cum noi insine simtim cel mai bine. Fata de persoanele semnificative din viata mea, timpul nu a insemna niciodata nimic deoarece, nu vechimea prieteniei o consider a fi importanta ci deschiderea si curajul de a vorbi orice, oricand o vad a fi importanta, fara eschive sau altele de genul. Cred ca increderea se castiga prin incredere iar dupa cateva situatii neplacute ideile devin mult mai cernute prin experienta astfel incat actiunile bazate pe naivitate n-ar genera la fel de multa insatisfactie ca in trecut.  Continue reading Oamenii din jurul meu si increderea