August, cu drag…

Mai mereu august a fost o luna pe care am pretuit-o indiferent de intamplarile petrecute, fie ele bune sau rele, de vremea uneori calda, sau capricioasa cu ploi reci si dese care ajungeau uneori sa se loveasca de geamul ce-mi oferea aceeasi panorama spre strazile si zarile indepartate ce au inchegat in timp momente placute ce mi-au adus zambete si o pofta de viata nebuna. August e ultima luna de vara, anotimp pe care mereu l-am iubit la fel de mult ca si pe propriile-mi amintiri. Anotimp al caror luni m-au facut sa iubesc, sa urasc, sa ma bucur de calatorii si de oamenii de tot felul pe care viata mi i-a scos in cale.

Fortandu-ma mereu sa ma gandesc la sfarsit, la sfarsitul unui anotimp, al unor momente colorate de razele soarelui, august a fost mereu un punct de reflectie pe care l-am considerat cel mai adesea mai mult decat benefic, memorand mare parte din momentele verii in care atras de caldura dogoritoare am plecat, m-am intors si am uitat de grijile unei vieti cotidiene din marele oras in care inca ma aflu, cautandu-mi rostul conturat de visele unor marete cugetari.

rasarit de soare Continue reading August, cu drag…

Nostalgia copilariei

Atunci cand suntem copii, inexplicabil ne dorim sa fim adulti, independenti, cu griji si ocupatii asa cum involuntar observam in jurul nostru pe majoritatea celor ce ne inconjoara, insa atunci cand ajungem sa fim oameni maturi, vis la care aspiram aproape toti in copilarie, constatam ca tot mai frumos era in perioada naiva a primilor ani din viata, perioada in care cu siguranta am invatat multe intr-o forma mai mult sau mai putin ludica, distractiva si plina de zambete. Intr-o forma sau alta procesul acesta a fost urmat generatie de generatie, fiecare dintre noi, traindu-si copilaria intr-un mod diferit, ajungand in cele din urma adulti cu proprii copii, independenti dar cu un suflet care uneori este tot de copil, mai ales in anumite momente si zile, chiar ca cea de astazi… 1 iunie „Ziua copilului”.

shadow

Desi poate parea ciudat, imi place sa vad adulti care n-au uitat ce-nseamna sa fii copil, bucurandu-se alaturi de cei mici sau intr-un mod propriu, de anumite lucruri frumoase pe care viata le ofera. Apreciez persoanele ce reusesc sa vada dincolo de stres si probleme, gasind solutii si traind momentele vietii in forme care mai de care, inedite sau simple, cu zambetul pe buze si moralul ridicat. Poate ca de aceea imi place sa le urez azi multora un „1 iunie fericit!”, tocmai pentru ca n-au uitat momentele copilariei.

Singurul meu regret vis a vis de copilarie si aceasta zi este modul complet schimbat in care „ziua copilului” ajunge sa fie petrecuta astazi in Romania. Pe langa faptul ca tot mai putini copii mai sunt interesati de joaca aceea in adevaratul sens al cuvantului, in aer liber, asa cum pana nu de mult, unii dintre noi isi petreceau timpul liber. Pasiunile noi aparute in vietile celor mici par sa le duca copilaria pe alte traiectorii, lasand in urma parte din ceea ce pentru multi a insemnat o copilarie fericita.

Si-mi amintesc multe zile ale copilariei mele ce n-au fost petrecute nici printr-un mall si nici in fata vreunui gadget de ultima generatie… 

Sursa FOTO

Pentru ca si amintirile vechi pot fi inlocuite

smile every dayAjung sa ma simt o persoana extrem de norocoasa pentru ca mai mereu, oamenii ce mi-a fost dat sa-i intalnesc, mi-au generat experiente pe care nu le-as putea uita, in momente cand poate n-am fost cel mai fericit om cu putinta. Si chiar daca uneori fara ca eu sa le cer ceva, acestia mi-au colorat viata, facand-o mai roz in momente in care poate eu as fi asociat-o cu alte culori ceva mai palide. Asa a fost de nenumarate ori cand poate-n agonia unor deznodaminte mai putin favorabile am incetat sa zambesc, uitand ce-nseamna sa te bucuri de momentele frumoase ale vietii, dar in care de nicaieri apare cate o persoana gata sa-ti intinda o mana, dispusa sa te si plesneasca daca e cazul pentru a te trezi la realitate.

Si indiferent de moment sfaturile pot face uneori mai mult bine decat ne-am putea imagina, mai ales cand dincolo de cuvinte, ajungem sa intelegem substratul mesajului care adesea contine informatia salvatoare din situatia in care emotiile si sentimentele ne-au cufundat. Si tin enorm de mult la oamenii care au ales sa-mi coloreze amintirile triste, transformandu-le in altele noi, mai frumoase, mai gingase, demonstrandu-mi ca si viata mea poate fi draguta si roz exact ca a lor. Si apreciez mereu acele zambete ale unor oameni speciali mie, zambete ce le-as recunoaste dintr-o mie atunci cand poate din intamplare ajung sa le revad, prin aglomeratia de suflete prezenta mereu in jurul meu indiferent de zi.

Ajung asadar sa cred ca orice amintire poate fi inlocuita mai devreme sau mai tarziu, cu una mai buna poate sau una din pe care noi o alegem a fi reper pentru viitoarele noastre experiente, evident doar daca acest lucru se si vrea cu adevarat.

Acum in noapte ma gandesc la toti cei care au ajuns sa-mi coloreze viata, gandindu-ma ca importanta lor in viata mea este una foarte mare. Si poate ca unora le-am demonstrat deja ca oricand voi fi dispus sa fac poate mai mult decat au facut ei pentru mine, fara a uita momentele din trecut. Iar amintirile merita din cand in cand sa fie inlocuite cu altele mai noi, mai frumoase, generate de oameni dragi si de imbratisari calde la pieptul celor care ajung sa-ti schimbe viata intr-un mod sincer si sublim, prin gesturi mici care mereu fac diferenta. Fapt care probabil face ca viata langa oamenii dragi sa fie una mai roz, mai draga si mai frumoasa!

Sa-ti amintesti de prima data…

29th Annual Sunset Junction Street Fair - Day 1Fara a avea vreo conotatie perversa, uneori ma gandesc la o sumedenie de lucruri pe care le-am facut si la cat de mult imi mai amintesc din cele intamplate. Si spun asta din cauza faptului ca nu o data ci de multe ori, am incercat sa uit momente care, petrecute in compania unor oameni, mi-au generat fel si fel de stari si emotii care acum ar mai putea fi regasite doar in frustrarile unui prezent plin de lipsurile lasate de un trecut ce nu mi-a oferit deznodamantul dorit.

Amintiri ce cuprind fel si fel de lucruri facute prima data imi dau senzatia unei experiente de care parca as vrea sa ma bucur chiar daca regretul ajunge uneori a fi imposibil de neglijat, mai ales cand de multe ori lipsa unor oameni isi spune cuvantul din intregul, format pana nu de mult dar totusi farmat de timp. Chiar si asa ma intreb mereu „ce uitam si ce vrem sa tinem in noi”, motiv pentru care-mi dau seama ca multe din amintiri vor ramane acolo doar cu voia mea, involuntar, neputand practic sa uit momente ce intra in categoria „prima data” cand poate am facut lucruri ce mi-au adus un zambet larg pe chip, indiferent de osteneala si efortul depus care acum par sa nu insemne mare lucru ori fie poate vicii care ma fac sa nu uit nici acum senzatiile pe care le-am simtit prima data.

Dincolo de remuscari si amintiri morala ramane mereu un lucru decisiv in oricare din actiunile pe care ieri sau poate acum ceva timp in urma am ajuns sa le savarsim. Si cred mereu ca daca ajungi sa fii prea bun in viata, nu ajungi sa ai mare lucru de castigat, intrucat mereu vor exista oameni dornici sa profite.

Poate ca daca n-ar fi existat o acea clipa, un acel minut, ori o zi sau o privire, lucrurile ar arata in vietile multora altfel decat arata acum in prezentul in care oricat de mult ne-am dori, nu putem uita totul. Chiar si asa, de am putea da si timpul inapoi mereu ne-am aminti de „prima data” care oricum s-ar intampla mai repede sau mai tarziu, indiferent ca vorbim de o imbratisare, un sarut, o privire sau poate primul succes profesional. Cu toate astea dupa cum si cantecul spune „sa ne amintim de prima data” si zic eu poate ca ar fi mai bine sa si apreciem ceea ce ni se ofera acum, nu mai tarziu…

Today is Not Like Yesterday

happy-new-yearUitandu-te acum in urma ti-ar fi imposibil sa nu-ti vezi pasii pe care acum mult timp ii faceai gandindu-te la tot felul de dorinte si planuri rezultate din sperante pe care atunci puteai sa ti le faci fara a te gandi la consecintele pe care fiecare acum, ieri sau in acea zi, le-au avut asupra ta, a mea, a noastra. Privim diferit fiecare inceput la fel cum gandim si analizam fiecare sfarsit, concluzionand mai mereu rezultate diferite, uneori apropiate dorintelor noastre in timp ce alteori nu, ratand aproape complet. Razand, regretand sau sperand, am mers mai departe, bifand pas cu pas tot felul de intamplari care ajung in cele din urma sa compuna un tablou al unui alt an, in care candva te aventurai cu entuziasm si pofta de viata, fara ca macar sa ai idee ce se va intampla, cand sau de ce…

Atunci nu indrazneam sa ma gandesc ca te voi cunoaste sau ca voi fi acolo in locul in care-mi era interzis sa visez poate din cauza faptului ca nu credeam ca pot face asta. Au fost momente care mi-au luminat chipul, demonstrandu-mi ca doar visand poti ajunge la realizarile pe care pana in acel moment nu le-ai avut. Si s-au implinit multe, intr-un timp scurt, fara ca eu sa fi programat o incursiune atat de neasteptata plina de ganduri si emotii ce mi-au marcat intr-un mod pozitiv prezentul devenit deja trecut… Continue reading Today is Not Like Yesterday