Ce bine ca esti

Parcul Expozitiei COPOU - IasiGandul ca orice dimineata are un rasarit ma linisteste mereu. Si asta pentru ca stiu ca atunci cand ma voi trezi voi vedea ceva ce imi va incanta ziua, ceva ce nu poti vedea decat o data pe zi, ceva ce iti face inima sa tresara si sa bata mai tare. Asa-s majoritatea lucrurilor importante din viata mea… Iar lucrurile sunt parca o frantura din oamenii ce-i iubim. Asa-s si razele de soare ce se revarsa peste chipul tau cald dimineata atunci cand te zaresc sclipind in indepartarea unei strazi pe care am ajuns sa o cunosc mai bine decat am crezut vreodata. O strada pe care imi place sa te revad zilnic si sa-ti zambesc.

Amprentele pasilor par sa fie tot mai vizibile prin locurile indragite si mult vizitate in zilele ce-au dat si vant si ploaie, nori ori soare, pastrand multe amintiri ale acelor lucruri simple pe care impreuna le facem a fi speciale. Iar asta se intampla doar atunci cand langa umbra mea, apare si a ta, dand un contur aparte formelor luminate de soare, intr-un cadru feeric pe care-l port mereu in inima mea.

Cum orice zi ascunde mii de sentimente, emotii si trairi, acestea raman in amintirea fiecaruia, conturand mai mereu o morala si o poveste care contopite in timp ajung sa formeze un adevarat manuscris de trairi insusit intr-un simplu cuvant numit NOI. Si cum eternul pasional al dorintelor ramane cea mai ravnita chemare, luptam pentru a pretui persoana care ajunge sa fie totul, cea care e acolo in fiecare zi, in inima pe care o data deschisa va bate cu mai multa ardoare. Ce bine ca esti raza mea de soare! Cu drag, pentru C. I. F.  

Sursa FOTO – link

Cuvinte care isi pierd sensul in fata faptelor

gold sunshineAcum, dupa o perioada relativ lunga de timp, atribuita unei vacante incepute o data cu anotimpul de vara, anotimp ce golseste atat orase cat si locuri supraaglomerate dar si intregi sertare cu amintiri, ajung sa ma reintorc in acelasi loc, cutreierand aceleasi zone in care candva radeam, speram si imi faceam fel si fel de planuri spulberate in vise ireale dar dulci, ale unor momente care acum poate ar starni doar hazul unui necaz datorat deziluziilor traite. Dar chiar si asa prezentul pare sa ofere clipe tandre, sub mangaierile unui soare puternic de vara ce alina orice farama de trecut si care te convinge parca sa mergi pe noi drumuri ce inca n-au fost descoperite, cel putin de mine sau poate chiar si de tine… Drumuri, ale caror intersectii iti vor aduce noi oameni in cale.

Reintorcandu-mi gandurile la multe din dialogurile avute cu oameni de tot felul pana acum, imi dau seama ca in fata faptelor, multe din declaratiile si afirmatiile facute cu sau fara voia noastra, involuntare sau pur si simplu intentionate, ajung sa paleasca in fata momentelor cand suntem practic pusi sa dovedim cele spuse mai ieri sau poate cu mult timp in urma, in cadrul unor momente desprinse dintr-un tablou plin de incredere ce adesea ajunge sa fie pusa la incercare. Asa ca de multe ori, mai ales in aceasta vara torida in care ploile au parut a fi doar o dorinta in plus, mi-am dat seama ca in fata faptelor, cuvintele ajung sa-si piarda sensul, negarantand sub acelasi zambet, actiunile marturisite candva. Si chiar si asa unii, fara sa promita ori sa rosteasca vreun cuvant, ajung sa faca lucruri pe care cu greu ti le-ai fi putut imagina, gandindu-te probabil la motivele pentru care ajung sa te sustina, chiar si printr-o imbratisare virtuala.   Continue reading Cuvinte care isi pierd sensul in fata faptelor

Mai suntem sau nu preocupati de educatie?

we-don-t-need-no-educationM-am gandit inca de acum cateva zile la un articol care sa vizeze domeniul mult contestat de majoritatea dintre noi, criticat si mult dezbatut prin statii de autobuz ori tramvai, biblioteci, seminarii ale Universitatilor si chiar si in hypermaketuri unde din cand in cand mai auzi cate un tanar cu deja celebra fraza “daca as fi eu ministru as schimba…”.

Marturisesc sincer ca nu-mi place situatia actuala cu care tara in care traiesc, m-am nascut si in care totusi inca mai locuiesc se confrunta in acest moment. Desi uneori e frustrant, scuzele indiferent de domeniu se gasesc la fel de repede pe cat incompetenta unora ajunge sa fie mascata. Despre mediul rural nici nu se mai poate vorbi deoarece grijile statului par sa fie cu totul si cu totul altele fapt care mie personal nu-mi aduce prea multa satisfactie. Spun mediul rural si ma leg si de acest aspect deoarece astazi am avut o dezbatere foarte interesanta pe tema educatiei si importanta integrarii mediului in viata moderna.  Cu toate astea educatia ajunge sa faca mai mereu tot felul de diferente, atat pe plan social cat si in multe alte situatii, insa in prezent ajunge sa fie mult prea putin mediatizata, valorificata si raspandita in randul oamenilor. Iar aici nu ma refer la o anumita categorie de varsta pentru ca am ajuns sa cred in fraza de’ zicea ca in viata vom ajunge sa invatam in fiecare zi ceva nou.

La facultate lumea cu care ajung sa vorbesc imi spune ca situatia e mult mai degradata decat mi-as fi putut inchipui eu. Majoritatea imi spun ca odinioara lucrurile erau mult mai severe, drastice iar concurenta se simtea pana in maduva oaselor care astazi ajung sa nu faca nimic altceva decat sa se uzeze pe bancile unor amfiteatre si sali incapatoare sau nu, in functie de specializarea care ne-a pasionat sau care ne pasioneaza ori cea care a ajuns pana la urma sa corespunda cu media de admitere, pentru ca da, multi fac cate ceva doar de dragul de a face, eliminand din start orice posibil atasament fata de profesia respectiva. Dar asta cred ca e deja o alta poveste…

Am scris acum ceva timp cu mana pe inima si intr-un moment de sinceritate maxima ca daca as mai da o data bac’ul, l-as lua cu siguranta… Ei bine asta nu e o gluma pentru ca mai mereu am hotarat si am ales singur pentru mine ce e cel mai bine sa fac, lucru care m-a avantajat mai mult decat as fi crezut poate. In prezent unii ajung sa ma intrebe ce-ar fi mai bine pentru ei sa urmeze, crezand ca daca sunt deja student al unei facultati le-as putea da mai multe sfaturi… E greu, urmati ce va place dar ganditi-va ca va asteapta o piata a muncii foarte dura. Altii aleg totusi sa-mi spuna ca fiecare are drumul sau in viata, urmandu-si parca inertia destinului care necontrolat ajunge sa-i loveasca pe multi de cele mai dure lectii si provocari, adesea greu de digerat.

Intrebarea la care m-am tot gandit si cu care aleg sa inchei de aceasta data articolul e una relativ simpla… Mai suntem sau nu preocupati de educatie? Si daca da, raspuns oarecum previzibil, oare cat de mult suntem dispusi sa ne dedicam unei profesii, specializari ori simple meserii… O fi de folos la ceva toata asta?

Sursa FOTO

Uneori mi-as fi dorit mai mult…

write-letter-pen-pencil-paperImi amintesc momentele in care am calatorit spre a te vedea sau pur si simplu spre cautarea clipelor care uneori ajunsesem sa cred ca ma vor face fericit. Unele dintre ele au ajuns ca in final sa ma faca sa fiu, dar poate pentru un timp mult prea scurt deoarece nici tu si nici macar eu nu stiam ce cautam de fapt in acele momente. Imi amintesc chiar si acum povestile pe care singur ajungeam sa le cred, mintinud-ma aproape fara sa vreau sperand la ceea ce in scurt timp avea sa fie doar o alta amintire…

Ca mai tot timpul scenariul ajunge sa fie inexistent de dragul unor lucruri pe care mai mereu cineva ajunge sa si le doreasca mai mult decat celalat. N-am sa pot uita acel scurt timp in care frecventele noastre au parut sau poate ca au si fost pe aceeasi lungime de unda deoarece in amintirea ce inca o mai am, dainuie timid dar imposibil de uitat, gandul ca uneori mi-am dorit mai mult…

Si uneori constat ca poate ajung sa-mi doresc mai mult decat ar trebui, motivele fiind adesea aceleasi sau poate altele… Cu toate astea sansele de care dispunem merita expluatate la maxim, asumandu-ne totodata si riscul deznodamantului negativ.

Sursa FOTO

Today is Not Like Yesterday

happy-new-yearUitandu-te acum in urma ti-ar fi imposibil sa nu-ti vezi pasii pe care acum mult timp ii faceai gandindu-te la tot felul de dorinte si planuri rezultate din sperante pe care atunci puteai sa ti le faci fara a te gandi la consecintele pe care fiecare acum, ieri sau in acea zi, le-au avut asupra ta, a mea, a noastra. Privim diferit fiecare inceput la fel cum gandim si analizam fiecare sfarsit, concluzionand mai mereu rezultate diferite, uneori apropiate dorintelor noastre in timp ce alteori nu, ratand aproape complet. Razand, regretand sau sperand, am mers mai departe, bifand pas cu pas tot felul de intamplari care ajung in cele din urma sa compuna un tablou al unui alt an, in care candva te aventurai cu entuziasm si pofta de viata, fara ca macar sa ai idee ce se va intampla, cand sau de ce…

Atunci nu indrazneam sa ma gandesc ca te voi cunoaste sau ca voi fi acolo in locul in care-mi era interzis sa visez poate din cauza faptului ca nu credeam ca pot face asta. Au fost momente care mi-au luminat chipul, demonstrandu-mi ca doar visand poti ajunge la realizarile pe care pana in acel moment nu le-ai avut. Si s-au implinit multe, intr-un timp scurt, fara ca eu sa fi programat o incursiune atat de neasteptata plina de ganduri si emotii ce mi-au marcat intr-un mod pozitiv prezentul devenit deja trecut… Continue reading Today is Not Like Yesterday