De ce urasc eu ploile…

Pentru mine primavara si toamna au reprezentat dintotdeauna anotimpuri mult prea dificil de inteles si de facut planuri pe termen relativ mediu. Nu-mi place deloc fiindca ma conditioneaza, de la diverse activitati pe care fie din placere fie din obligatie trebuie sa le desfasor in cu totul si cu totul alta parte decat acasa. Nu-mi place fiindca-mi da o stare proasta fiecare nor ce-mi ia din razele soarelui pe care le astept in fiecare dimineata sa-mi inunde camera. Si sincer toamna nu am nici o asteptare insa de la primavara da.

Se intampla aproape de fiecare data sa ma grabesc si sa plec, luand cu mine orice altceva dar nu umbrela, care pe o vreme ca asta e mai mult decat esentiala. Nu sunt romantic si nici nu cred ca o sa fiu vreodata, oricat de mult mi-as propune fiindca mie, chestiile astea cu plimbatul sub umbrela mi se par doar niste formalitati care probabil o incanta pe ea si ii dau curaj sa indrazneasca mai mult, lui.

Urasc cand picaturile de ploaie imi sterg mazgaliturile din agenda imaginara pe care incerc sa o incarc cu cat mai multe activitati, la fel de mult pe cat urasc sa ma trezesc dimineata si sa plec cu treburi fiind constrans de situatii si udat de torentii racorosi ai naturii.

Mi s-a spus de nenumarate ori sub nu mai stiu cate forme ca ploaia inseamna belsug. Poate ca e adevarat insa mie tot ce mi-a adus in general a fost o amanare, o anulare sau alte sms’uri cu texte asemanatoare si in cel mai rau caz, cate o raceala.

Sursa FOTO