Cand nu e chiar cum ai vrea…

Au fost in viata momente din acelea pe care chiar si sa vrei nu le poti uita. Deznodamantul in prima faza era exact asa cum “NU” ti-ai fi dorit iar sansele de a mai repara ceva erau inexistente, asta din cauza faptului ca unele lucruri se intampla la timpul lor, intr-o succesiune aparent logica. Desi in prima faza le-am etichetat ca pe niste insuccese, ca pe niste ratari profesionale si uneori sentimentale in care am tot spus “nu era pentru mine”, am ajuns sa realizez ca a fost mai bine ce s-a intamplat cum s-a intamplat, gandindu-ma ca uneori alegerile pe care le facem nu sunt intotdeauna si cele mai bune.

Ma gandesc si acum cat de greu mi-ar fi fost daca lucrurile s-ar fi intamplat exact asa cum mi-as fi dorit eu initial. Stiu, suna ciudat dar uneori aspiratiile par incompatibile chiar cu noi insine. De cate ori n-am sperat la unele lucruri care daca s-ar fi indeplinit ne-ar fi adus doar pe moment satisfactie, nenorocindu-ne insa pe termen lung. Imi aduc si acum aminte dezamagirea pe care am simtit-o cand am ratat liceul la care ravneam (mai tarziu am multumit divinitatii pentru asta), soarta trimitandu-ma intr-un loc mult mai bun, in bratele unei specializari pe care si acum o urmez cu placere si entuziasm. Desi pe moment dezamagirea a fost prezenta, timpul mi-a demonstrat ca cifrele nu-s  cel mai frumos lucru care m-ar reprezenta in aceasta viata iar tabelele si bilanturile economice nu sunt chiar ce as vrea sa vad zi de zi. Continue reading Cand nu e chiar cum ai vrea…

O portie de fericire, va rog!

Probabil cu totii am cautat-o si daca nu o avem, cu siguranta inca ne mai uitam in adancul sufletului nostru, unde oare e acel sentiment de implinire si care ne da prilejul sa zambim chiar si fara motiv. Ne intrebam adesea unde am putea-o gasi ajungand uneori la adevarate teste de rabdare si risc. Uneori apare doar pentru moment oferindu-ne suficienta satisfactie cat sa mai putem rabda o perioada, in timp ce alteori apare pentru mai mult timp, dar adesea se incheie cu regrete si melancolie. (pana la urma si astea fac parte din viata, nu-i asa?)

Mie mi-ar fi greu sa definesc ce este fericirea pentru ca la fel ca multe alte lucruri ceea ce pentru mine ar putea insemna ceva, pentru tine ar putea fi mult pe departe, reprezentand cu totul si cu totul altceva. Nu am o definitie si nici daca as desena probabil, nu as reusi sa o reduc la o forma, o figura sau cateva linii drepte. Ceea ce stiu este ca daca s-ar gasi intr-un loc stiut de toti, randul ar fi unul interminabil, fapt care probabil ar anula toata aventura descoperirii lucrurilor si oamenilor care la urma, urmei, genereaza sentimentul asta ce pare tot mai greu de gasit. Continue reading O portie de fericire, va rog!