Povestile vor trezi mereu amintiri…

shadow storyUneori se intampla sa fie dimineata iar alteori dupa amiaza… Uneori seara iar in alte momente ora pare sa nici nu mai conteze. Asta poate din cauza faptului ca deseori, povestilor pe care fie ajungi sa le asculti ori sa le graiesti, le este dat sa aibe un farmec aparte, care de cele mai multe ori nu face nimic altceva decat sa-ti trezeasca fel si fel de amintiri in care adesea te intrebi de ce a fost asa si nu invers, ori poate de ce n-ai procedat altfel decat in acel moment.

Cu toate astea mai de fiecare data, rememorarea experientelor mai mult sau mai putin amuzante, a reprezentat mai mult decat un moment de reflectie pe care l-am petrecut singur sau impreuna cu cineva drag. Des sau mai rar, ajung sa trag concluzii, amuzandu-ma de oamenii si intamplarile care la urma urmei imi alcatuiesc trecutul, parte de care adesea sunt mandru, mai ales datorita experientelor de tot felul care acum ajung sa ma formeze ca individ. Continue reading Povestile vor trezi mereu amintiri…

Cand suma gandurilor noastre ajunge sa insemne mai mult decat un simplu ceva…

Florin_Adamache_logo_200_200-01E doar un alt sfarsit de ianuarie rece si plin de balti lasate ca amintire de iarna care a hotarat sa astupe cu a ei ninsoare amintiri si tot odata intamplari care cu sau fara voia noastra ne-a fost dat sa le traim. Indiferent de deznodamant gandurile s-au tot adunat formand un tot, o ecuatie sau doar o simpla formula, care pare ca astazi, ajunge sa insemne mai mult decat ieri si asta doar din cauza ca am ajuns ca intr-un final sa intelegem deznodamantul unor actiuni din care poate candva am ales sa iesim mai confuzi, mai nehotarati si poate prea neputinciosi decat am crede. Poate ca intrebarile venite in timp n-au insemna nimic altceva decat lansarea unor noi provocari spre taramul gandurilor al caror raspunsuri stateau spre a fi descoperite de actiunile noastre.  Poate ca mai mereu am preferat sa stam pasivi in fumul gros al incertitudinilor noastre proprii, gandindu-ne mai mult decat ar fi trebuit la riscul pe care ne-ar fi fost mult mai usor sa il acceptam. Uneori traseul pe care il urmam nu corespunde hartii pe care, cu multa seriozitate si calm alegem sa o analizam, proiectandu-ne drumul, uitand ca niciodata lucrurile nu sunt usoare… Si daca sunt, nu uita ca easy come, easy go! Pentru ca uneori cuvintele nu fac atat cat mi-as dori, aleg sa inserez aceasta prezentare care nu face nimic altceva decat sa continue ceea ce am inceput in cuvinte:

Si prostiile pe care le facem sunt tot ale noastre

bird-on-frozen-sunsetMereu am tot incercat ca prin ceea ce fac sa ajung la un deznodamant fericit care sa-mi demonstreze ca regretele si parerile de rau sunt fara sens. Am fost parte a multor evenimente, programate si spontane, cunoscand oameni asemanatori si totusi diferiti cu povesti de tot felul si mentalitati care uneori m-au inspirat si pe mine.  Am pierdut usor notiunea timpului, traind toate zilele la fel, ignorand calendarul si ceasul pe care le gaseam a fi inutile in cautarile mele spre fericire si spre dorinte care in cele din urma s-au intamplat sa ma conduca spre nimic palpabil, nimic concret si sigur.

Fara sa vreau, adesea, mintindu-ma totusi cu buna stiinta, am sacrificat persoane dragi, gandindu-ma ca  le voi recupera pe parcurs acoperind golul lasat pe moment. Si-mi amintesc cum incet, deciziile mele curgeau precum fulgii de zapada ce-mi acopera acum toate urmele greselilor facute cu sau fara sa vreau. Poate ca am crezut mai mult decat ar fi trebuit in oamenii pe care ii vedeam aproape perfecti in timp ce alteori am ignorat avertismente simple venite din partea unor persoane care-mi erau pana mai ieri adevarati prieteni. Desi ignorat, timpul trece chiar si fara voia mea pentru ca lucrurile se intamplau oricum iar multe dintre actiunile mele se reflectau usor in franturi ale unor dorinte proiectate candva pe tot felul de liste si hartii ale caror rost nu-l mai gasesc acum.  Continue reading Si prostiile pe care le facem sunt tot ale noastre

Actiuni si concluzii

Imi este dat sa traiesc tot felul de scenarii si intamplari ce imi compun practic viata savarsind voluntar sau nu actiuni al caror efect este uneori benefic iar alteori nu. Uneori deciziile luate ma afecteaza in timp ce in alte imprejurari ma favorizeaza mai mult decat mi-as fi inchipuit. Fiecare zi reprezinta in mare parte o continuare a drumului vietii, o continuare din locul in care seara, obosit, trag concluzii poposind si gandindu-ma la tot ce a fost bun si rau in ziua respectiva. Uitandu-ma in urma vad multe secvente desprinse parca din benzile cinematografice pe care daca as putea, le-as taia bucatele mici si le-as lasa prada vantului ce uneori imi raceste complet imaginatia dar si sufletul. Mai mereu acelasi pix vechi noteaza concluzii pe care fie cu voia mea, fie ca eu sa-mi doresc, le-am trait, le-am invatat si m-am conformat. Imi place sa trag concluzii si sa invat ceva din fiecare imprejurare…

Trecutul mi-a oferit multe astfel de momente iar in timp am adunat concluzii pe care le-am transpus in fraze de tot felul dar pe care acum cand le citesc fie zambesc fie imi amintesc cum uneori am zambit iar alteori am stat suparat… Pentru ca multe momente s-au meritat a fi traite insir cateva randuri, colectionate pe hartii si scrise pe unde am apucat…

M-aş întoarce în trecut doar ca să vezi că n-a fost o întâmplare..

În viaţă, lecţiile importante nu le înveţi din cărţi ci din întâmplările trăite şi morala prietenilor adevăraţi.

Par la fel si totusi sunt atat de diferite. Zilele…

Deciziile proaste nu pot fi şterse cu corectorul şi din păcate ies în evidenţă de parcă ar fi subliniate cu markerul… Uneori nu poţi rupe fila calendarului pe care scrie “ieri”…

Se întâmplă să acţionăm greşit, grăbindu-ne să tragem concluzii ce ne aruncă departe de locul în care am vrea să fim… Şi asta doar din cauza indiferenţei sau a simplului fapt că nu vrem să vedem la fel lucrurile săvârşite…

Uneori creativitatea e generată de felul în care unii oameni ştiu să te facă să zâmbeşti!

Daca dragostea ar fi sport olimpic

Unora le-a fost dat sa practice sau pur si simplu sa experimenteze diferite sporturi. Pentru unii hobby iar pentru altii un mod de viata, in care dorinta de performanta reprezinta telul suprem. Altii, asa ca mine, n-au fost olimpici si nici mari sportivi talentati ori antrenati sa reziste conditiilor minime. Interesele, mediul, conditia fizica n-au facut din mine nici olimpic la matematica nici un bun sportiv asa cum poate mi-as fi dorit candva.

Desi nu as putea-o considera decat o stare, un sentiment si cam atat (cred), daca dragostea ar fi sport olimpic, cu siguranta as fi participat la multe olimpiade incercand sa obtin performante remarcabile. Cu toate astea graba de a pleca de la start, increderea prea mare sau… multe, multe altele m-ar fi condamnat la a pierde medaliile si laurii victoriei din inimile multora sau poate as fi ajuns sa fiu revoltat de acele decizii luate impotriva mea, condamnandu-ma la a-mi vedea de viata mea in continuare.

Poate ca uneori as fi urcat pe podium, bucurandu-ma de ceea ce mi se intampla in timp ce alteori as fi parasit competitia in anonimatul performantelor mele, fiind incompatibil cu cerintele si asteptarile celor dispusi sa ma judece. Cu toate astea nu m-as schimba, n-as vrea sa fiu altcineva si chiar daca uneori e sa fie bine si alteori nu, cel care pierde nu sunt doar eu.

In timp am reusit sa castig experiente pretioase care m-au facut sa-mi dau seama de cum stau de fapt lucrurile in jurul meu si chiar daca se intampla ca uneori sa accept mai greu realitatea, pentru ca e in defavoarea mea, alteori sunt prea fericit sa mai dau importanta lucrurilor marunte din cauza fericirii mele (uneori inexplicabile).

Ultimul start l-am gresit crezand ca ceea ce voi face, va fi in directia potrivita. Nu s-a intamplat sa fie asa iar ce a urmat m-a descalificat dintr-o cursa pe care eu o vedeam a fi castigatoare. Nu cred in texte de genul: “daca iti doresti cu adevarat ceva, se intampla”, nu mai cred in leadership’ul acela emotional in care citatele par sa-ti dea optimismul necesar spre savarsirea actiunilor de un impact maret… Cred doar in prezentul acesta care ma tine conectat la realitate…

Daca dragostea ar fi sport olimpic, tu ai risca sa participi?

Sursa FOTO