Nostalgia copilariei

Atunci cand suntem copii, inexplicabil ne dorim sa fim adulti, independenti, cu griji si ocupatii asa cum involuntar observam in jurul nostru pe majoritatea celor ce ne inconjoara, insa atunci cand ajungem sa fim oameni maturi, vis la care aspiram aproape toti in copilarie, constatam ca tot mai frumos era in perioada naiva a primilor ani din viata, perioada in care cu siguranta am invatat multe intr-o forma mai mult sau mai putin ludica, distractiva si plina de zambete. Intr-o forma sau alta procesul acesta a fost urmat generatie de generatie, fiecare dintre noi, traindu-si copilaria intr-un mod diferit, ajungand in cele din urma adulti cu proprii copii, independenti dar cu un suflet care uneori este tot de copil, mai ales in anumite momente si zile, chiar ca cea de astazi… 1 iunie „Ziua copilului”.

shadow

Desi poate parea ciudat, imi place sa vad adulti care n-au uitat ce-nseamna sa fii copil, bucurandu-se alaturi de cei mici sau intr-un mod propriu, de anumite lucruri frumoase pe care viata le ofera. Apreciez persoanele ce reusesc sa vada dincolo de stres si probleme, gasind solutii si traind momentele vietii in forme care mai de care, inedite sau simple, cu zambetul pe buze si moralul ridicat. Poate ca de aceea imi place sa le urez azi multora un „1 iunie fericit!”, tocmai pentru ca n-au uitat momentele copilariei.

Singurul meu regret vis a vis de copilarie si aceasta zi este modul complet schimbat in care „ziua copilului” ajunge sa fie petrecuta astazi in Romania. Pe langa faptul ca tot mai putini copii mai sunt interesati de joaca aceea in adevaratul sens al cuvantului, in aer liber, asa cum pana nu de mult, unii dintre noi isi petreceau timpul liber. Pasiunile noi aparute in vietile celor mici par sa le duca copilaria pe alte traiectorii, lasand in urma parte din ceea ce pentru multi a insemnat o copilarie fericita.

Si-mi amintesc multe zile ale copilariei mele ce n-au fost petrecute nici printr-un mall si nici in fata vreunui gadget de ultima generatie… 

Sursa FOTO

1 iunie

E inceput de vara… E una din acele zile care ma fac sa ma gandesc la copilarie, la ceea ce am fost pana odinioara. Ma duce cu gandul la prichindeii care zambesc parca mai mult astazi, care simt si se bucura de seminificatia si importanta acestei zile. Mie, mi-au placut tot timpul peisajele in care, cel mic transmitea si celor din jur, parte din fericirea sa, tranformand totul intr-un moment colorat, ca acelea din cartile pe care candva si eu le mazgaleam cu creioane colorate.

Aruncand un ochi societatii vad oameni grabiti, indiferenti, oameni pentru care 1 iunie reprezinta doar o alta zi din viata lor. Insa zambesc cand vad cate un parinte cu un copil de mana prins de febra acestei zile. Eu, nu-mi amintesc foarte multe trairi emotionante legate de aceasta zi, insa pe cele care imi mai zboara prin minte le-as retrai, fara sa ma gandesc de doua ori. Sunt episoade din acelea in care bucuria pe care o resimteam nu se putea compara cu nimic altceva. In prezent nu stiu daca ar trebui sa mai simt ceva aparte sau nu. Desi undeva in inima mea inca ma mai simt copil, parca nu-mi mai pot cere entuziasmul pe care candva il aveam.

Vara e anotimpul care ma bine dispune tot timpul. Imi place caldura, soarele si buna dispozitie generata de relaxare si timp liber. Sper ca si vara aceasta sa fie una asa cum imi place. La multi ani tuturor copiilor si nu numai, cu ocazia acestei zile!