De ce urasc eu ploile…

Pentru mine primavara si toamna au reprezentat dintotdeauna anotimpuri mult prea dificil de inteles si de facut planuri pe termen relativ mediu. Nu-mi place deloc fiindca ma conditioneaza, de la diverse activitati pe care fie din placere fie din obligatie trebuie sa le desfasor in cu totul si cu totul alta parte decat acasa. Nu-mi place fiindca-mi da o stare proasta fiecare nor ce-mi ia din razele soarelui pe care le astept in fiecare dimineata sa-mi inunde camera. Si sincer toamna nu am nici o asteptare insa de la primavara da.

Se intampla aproape de fiecare data sa ma grabesc si sa plec, luand cu mine orice altceva dar nu umbrela, care pe o vreme ca asta e mai mult decat esentiala. Nu sunt romantic si nici nu cred ca o sa fiu vreodata, oricat de mult mi-as propune fiindca mie, chestiile astea cu plimbatul sub umbrela mi se par doar niste formalitati care probabil o incanta pe ea si ii dau curaj sa indrazneasca mai mult, lui.

Urasc cand picaturile de ploaie imi sterg mazgaliturile din agenda imaginara pe care incerc sa o incarc cu cat mai multe activitati, la fel de mult pe cat urasc sa ma trezesc dimineata si sa plec cu treburi fiind constrans de situatii si udat de torentii racorosi ai naturii.

Mi s-a spus de nenumarate ori sub nu mai stiu cate forme ca ploaia inseamna belsug. Poate ca e adevarat insa mie tot ce mi-a adus in general a fost o amanare, o anulare sau alte sms’uri cu texte asemanatoare si in cel mai rau caz, cate o raceala.

Sursa FOTO

De la blogspot, wordpress, .info, ajuns pe .com

In momentul in care am decis sa imi fac prima data un blog, singurul gand pe care il aveam era ca il voi tine o perioada, ca fiind activ, dupa ca ma voi plictisi si in final cum mi s-a intamplat cu nenumarate conturi, ii voi uita parola si il voi parasi. De fapt si de drept, lucrurile au mers asa o perioada, mai exact pana in anul 2009 cand am decis sa imi fac primul meu blog serios.

Tentativele precum blogspot si wordpress au fost destul de multe. Am avut cont pe amandoua o perioada destul de lunga de timp, insa nu as putea sa spun care dintre acestea este mai bun.

Ordinea in cazul meu a fost destul de simpla… WordPress, Blogspot, ca dupa 1 an de activitate sa pot beneficia de o propunere interesanta si anume – primul meu domeniu privat. Doi ani mai tarziu (luna aprilie 2012) hotarasc sa migrez pe propriile forte (si sustinut de prieteni) sa construiesc,  si sa ma mut cu toata arhiva pe acest domeniu .com.

Daca la inceput mi s-a parut a fi un must have si mai apoi am perceput-o ca pe o chestie cool, am tras in cele din urma concluzia ca blogul este mai mult decat un hobby. Am fost extrem de fericit cand de pe urma acestuia am castigat anumite beneficii (materiale si nu numai) insa cel mai important mi se pare de mentionat prietenii pe care mi i-am facut in urma interactiunilor online.

Îmi place sa îmi exprim opiniile pe blog

Am auzit de “bloguri” undeva prin anul 2007, însa pe atunci nu ma gândeam ca voi ajunge sa am unul, ba mai mult, unul care sa reziste atâta timp. Chiar daca primele mele tentative au fost cu mult diferite fata de ceea ce vedeti astazi, timpul mi-a oferit posibilitatea de a îmi forma un stil pe care îl expun sub forma aceasta, a unui blog.

Chiar daca în timp mi-am mai schimbat link-ul, uneori chiar ?i designe’ul, caracterul postarilor a ramas aproape acelasi. Faptul ca sunt posesor al unui blog (în anumite perioade am avut si mai multe) mi-a oferit sansa de a cunoaste diferiti oameni, de a testa diverse chestii si de a face lucruri pe care nu credeam ca le voi face prea curând.

Cu toate acestea, mi s-a mai întâmplat ca uneori, prin ceea ce scriu sa fiu acuzat de diverse chestii, în general atunci cand îmi exprimam opinia cu privire la unele aspecte, în special la evenimentele din viata mea. Unele din aceste conflicte le-am putut rezolva usor cu calm si diplomatie în timp ce pe altele le-am considerat din prima SPAM.

Mi-a intrat aproape în reflex, dorinta de a îmi exprima ideeile pe blog, mai ales când prin ceea ce scriu atrag opiinile celor ce ma citesc. Uneori e bine pentru ca reusesc ca prin discutiile pe care le am pe temele abordate sa îmi formez o parere si mai clara.

Îmi place sa îmi exprim ideeile pe blog si chiar daca uneori ma gândeam sa renunt (mai are omul si momente mai grele) ajung sa cred ca este un hobby excelent sau poate mai mult decât atât. Ramâne de vazut…

BLOGheaza-ti teama de public speaking

La fel ca multe alte fiinte, oamenii simt adesea sentimentul de frica. Fie ca este vorba de nesiguranta, neîncredere sau orice altceva, frica se înfiripa adesea în mintea noastra atunci când vine vorba de public speaking (vorbitul în public). Probabil ca cea mai buna explicatie ar fi aceea ca ne este frica sa gresim.

Chiar si cei mai mari oratori ai planetei afirma ca înainte de perfectiune, exista acea etapa stângace în care desi dorinta de a face totul perfect e prezenta, stângaciile apar aproape involuntar stârnind uneori si hohote de râs – lucru deloc placut pentru vorbitor.

La propunerea unei prietene, am hotarat sa ma înscriu la trainingul initiat de Crilia ce are la baza depasirea momentelor de panica atunci când suntem nevoiti sa vorbim în public. Astfel, pe 21 aprilie voi participa la trainingul BLOGheaza-ti teama de public speaking.

Asteptarile sunt pe masura întrucât tema pare una de interes general, mai ales acum în secolul XXI cand multi dintre noi, contemporanii acestui secol, suntem nevoiti sa ne confruntam cu o astfel de problema.

^Cu siguranta scrisul pe blog nu se compara cu vorbitul în public. Ambele sunt probabil dificile si influentate în acelasi timp de starea celui ce scrie sau vorbeste, de modul în care doreste sa transmita lucrurile, dar percepute ca si grad de dificultate diferit, de la om la om…

Importanta unui training de calitate este un task pentru aproape toate persoanele ce doresc a se perfectiona si auto-depasi, indiferent de domeniu. Un training de succes, poate forma oameni de succes…

Voi raspundeti la chestionare? (partea a II-a)

În urma cu câteva luni inspiratia si întâmplarile traite m-au facut sa scriu pe blog despre chestionare, disponibilitatea oamenilor de a raspunde la astfel de mecanisme sociologice si cum internetul a devenit o sursa inepuizabila de gazduire a variantei moderne de chestionar (ala de dai câteva click-uri si gata).

Pe atunci am scris ca numarul operatorilor de teren era în scadere si ca oamenii par s? nu mai fie la fel de receptivi ca în trecut, când amabilitatea era ceva mai des întâlnit? în inimile noastre. Personal m? consideram (?i m? consider în continuare) o persoan? dornic? s?-?i exprime punctul de vedere, a?a c? în general r?spund de fiecare dat? când sunt solicitat s? fac asta.

Facultatea la care sunt, mi-a oferit de curând posibilitatea de a fi chiar eu operator de teren. Am acceptat destul de repede oferta ?i împreun? cu dou? colege am format o echip? cu care am pornit în tentativa noastr? (for the first time) de a le completa rapid ?i eficient. Zonele erau stabilite, strategia bine gândit? (sau cel pu?in a?a cred) iar optimismul nostru la cote maxime. Eii, da, dar asta pân? am început s? trecem la fapte.

Ora la care am început a fost din punctul meu de vedere primul obstacol ap?rut. Evident pu?ini oameni pot fi g?si?i acas?, dup? amiaza, majoritatea dintre ei fiind probabil la servici.  Apoi tema chestionarului era una destul de controversat?, mai ales în aceast? perioad?, când probabil ?tim cu to?ii, lumea are o lehamite vizibil? fa?? de politic?, campanii electorale ?.a.m.d. Pu?ini au fost receptivi ?i dornici s? ne r?spund?, unii în grab? iar al?ii direct interesa?i de subiect. În finalul zilei dezam?girea a fost vizibil? deoarece strategia întocmit? la început era vizibil întoars? pe dos din cauza dezinteresului a?a numitei “opinii publice”. Deznod?mântul în cazul meu a fost unul destul de clar, dar deloc curajos, ?i anume am renun?at la a îmi mai testa capacit??ile de rezisten?? la indiferen?? ?i refuz. Nu ?tiu cum au decurs lucrurile în continuare, nu ?tiu ce au f?cut alte echipe, dar cu siguran?? dac? voi afla voi face un update.

Probabil c? nu a? mai repeta experien?a aceasta, nu în Ia?i, nu în urban 🙂

Sursa FOTO

Recomand: 😀