I-am privit de nenumarate ori, fara sa-i apreciez cu adevarat si fara sa ma gandesc ca poate e ultima zi in care ii voi mai vedea. Ochi negri, verzi, albastri, caprui, mari, rotunzi in toata splendoarea, ce pareau a transmite inocenta si dorinta de siguranta… Au fost, s-au dus si chiar daca nu-i mai vad, deloc, sau cum o faceam alta data, nu mi-i pot scoate din minte, pastrand in mine amintirea clipirilor inocente ce pe atunci pareau lipsite de sens.
Dorinta de perfectiune mi-a rapit multi oameni dragi din viata, aruncandu-i parca intr-un colt aparte, in care fara sa vreau nu mi-am mai aruncat privirea. Parasit, uitat, lasat in aroganta propriei persoane am ramas cu gandul la acele culori care, s-au inchis in momentul in care am hotarat sa ma distantez usor, usor de ele. Timpul nu iarta dar amintirea ochilor ce nu i-am mai vazut de mult inca predomina. Multe persoane pe care as vrea sa le revad dar nici macar nu stiu de unde sa le iau, sa le adun sa mi le readuc in viata imi sunt aproape straine, singurul lucru in comun cu ele fiind trecutul. Indiferenta, nepasarea si preferintele sunt barierele ce fac ca ochii ce s-au privit cu patima in trecut sa nu mai aibe sansa sa se revada.
Oamenii intra si ies din viata noastra cu o rapiditate iesita din comun, intr-un ritm alert ce pare sa ne condamne la trairi puternice, la simtiri dominante si la retinerea unor priviri ce ajung in cele din urma sa ne fie straine. Ochii care nu se vad, oare se uita?
Sursa FOTO
Ochii care nu se văd, se îndepărtează. Şi, apoi, în funcţie de cum lumina bate reflexiv, obsesiv, până-n miezul sufletului, se uită, sau nu, nu se uită.
True
prea multe date tehnice! cel mai probabil se uita.
da :)) desi uneori se intampla sa tii mai amintesti… complicat…
Prefer sa nu ma complic prea mult. E mai bine, pentru ochii mei :))
sa ma inveti si pe mine secretul :)) sau macar fa un manual cu tips & tricks
Ochii care nu se văd, îşi duc dorul!
Probabil o perioada… Eu ii uiti odata cu trecerea timpului…
Pingback: 5 recomandari de vineri (X) | ideisiidei
Oamenii sunt diferiti si bineinteles sunt si pareri diferite.Daca dintr-un motiv anume,nu ai vrut sa mai revezi acei ochi..e altceva.Dar ochii care nu se uita au doua sensuri aici.
1.Parerea mea daca iubesti pe cineva,nu il poti uita.Nicidecum,poate ii duci dorul continuu,dar nu sa uiti.
2.In cazul tau..ai dreptate.Ochii care nu se vad se uita,si bineinteles asta-i mersul lumii.
Da, asa. Timpul e fatal. Ochii care nu se vad, se uita in timp. La inceput cred ca incerci sa ii mai pastrezi in minte, dar incet, incet se sterg urmele si franturile.
Legat de numarul 1. Am iubit, am uitat dar si memorat o parte din experiente. Unele amanunte fac parte din mine… Chiar nu as vrea sa le sterg din minte
Eu nu cred ca ochii care nu se vad se uita, sau poate privirile care nu ne-ajung in suflet se uita dupa un timp. In rest…nimic nu se uita. Fiecare lucru care a insemnat ceva pentru noi ramane acolo, intr-un colt ascuns. Fiecare om de care ne leaga niste amintiri, nu ne pleaca din suflet. Ne readucem aminte si uneori ni se face dor.
Clar nu putem sterge amintirile persoanelor dragi din minte chiar daca de nenumarate ori ne-am propus sa facem asta. Cand amintirile ne leaga de o persoana lucrurile nu pot fi gonite din sufletul nostru. Ochii care nu se vad, se uita daca n-au fost suficienti de importanti pentru viata noastra. Uneori ni se face dor, de lucruri pe care am fi vrut sa nu le cunoastem, sa nu le traim niciodata.
Se uita in masura in care vrei sa-i uiti.
Da, asa e. Insa uneori eu nu sunt sigur pe mine si nu stiu daca vreau sa ii uit cu adevarat.
Ochii care nu se vad, se uita…sau nu…am sa iti raspund printr-o poezie…:)
Uitarea…
Uitarea e doar o parere, un lucru obisnuit
Uitarea e doar o tacere in loc de glasul iubit
Uitarea e un intuneric lasat de-un foc mistuit
Uitarea e de fapt un jar sub scrum arzand mocnit.
La inceput ii uiti gestul cu care te mangaia
Apoi uiti mana gingasa intinsa spre fata ta
Uiti suvita desprinsa gingas cu seva ei
Palma pusa pe gura sarutata cu foc.
Uiti privirea ciudata care te urmarea
Uiti de vorba in soapta care te-nvaluia
Uiti de vremuri apuse bland in inima ta
Dragostea patimasa vis si dor impletea
Apoi mai trece o vreme cand toata fiinta ta
Ramane indiferenta la tot ce-a fost candva
Va trece vremea, vei spune azi totul e minunat
Dar din ce-a fost alta data nimic n-ai uitat
Uitarea e doar o parere un lucru obisnuit
Uitarea e doar o tacere in loc de glasul iubit
Va trece vremea, vei spune azi totul e minunat
Dar din ce-a fost alta data, nimic n-ai uitat.
Ilie Micolov
Andra asta e cel mai frumos comentariu pe care l-am primit vreodata pe blog. Mi-a placut foarte mult poezia…