GuestPost – Ei bine, da: pe vremea noastra…

Florin: Eu nici macar nu am penar…

Eu: Sa iti iei unul de ala la 50 de lei. E must-have-ul toamnei.

Florin: Da, da…Uite acum. Tot ce mi-am luat pentru facultate a fost un pix de 50 de bani..

Ehee. Eu am penar. Acelasi penar de 3 lei inca din clasa a IX-a. Si-s in anul trei de facultate.

Deschid televizorul. Stiri. Nu, nu stirile de pe ProTv. Lasam sectiunea de crime, violuri si alte S.F.-uri pe alta data. Ziceam de stiri… Valvataie mare, domnule! Incepe scoala si-au iesit parintii cu ale lor odrasle la deja traditionala goana dupa rechizite.

Reporter vs. duduia de la casa de marcat. Si…actiune! Oferte peste oferte, preturi peste preturi…cand deodata apare cireasa de pe tort: un ghiozdan! Dar nu, nu orice fel de ghiozdan. Nu unul asemanator cu al meu din clasa I: patrat, albastru cu galben, probabil din carton. Nu. Azi mi-a fost dat sa vad un ghiozdan roz (eh, alta viata, nu?), nu prea patrat si ce sa vezi? Gata echipat! Ce o mai fi insemnand si asta… Adica doua penare (de ce ar avea nevoie un elev de doua penare?), o pelerina pentru ploaie (pelerina e pentru ghiozdan, nu va alarmati…) si un saculet pentru echipamentul necesar orei de educatie fizica. Totul pentru 700 de lei! 700! Sa nu uitam nici de penare, 55 de lei bucata, 25 de lei cel mai ieftin. Ah, de un total la casa de 1400 de lei ce parere aveti? Am nevoie de consiliere. Psihologica daca se poate…

Nu tin minte sa ma fi intrebat cineva vreodata inainte de inceperea unui nou an scolar ce fel de caiete vreau, daca vreau un ghiozdan nou in fiecare toamna sau daca am nevoie de mai mult de un stilou. Si uite ca am supravietuit. Ba chiar (stupoare!) am si invatat.

Ne crestem copiii dupa niste valori total eronate. De fapt, nici nu sunt valori. E vorba de un soi de deformare a societatii asteia prafuite, kitschoase si fara standarde reale.

Suntem copiii unor oameni pentru care strictul necesar chiar era strict, limitat poate. Suntem copiii unor oameni care au simtul masurii, care au un set de valori morale si care pledeaza pentru cultivarea bunului simt.

Au intervenit intre timp un fel de mutatii ale naturii, mutatii ale limitelor care nu cunosc egalitatea, realitatea, masura. Mutatiile acestea sunt roboti pentru copiii lor, in niciun caz parinti. Mutatiile acestea inspira copiilor lor dorinta de a avea totul de-a gata, inspira ideea ca totul are un pret si poate fi cumparat.

Totul incepe timid cu un ghiozdan care are un pret colosal si se termina – nu la fel de timid – cu o adevarata criza de personalitate in vederea alegerii masinii cu care sa te prezinti la examenul de bac. Sa nu ne mai miram de rezultatele tot mai dezamagitoare!

Sunt consternata, satula, sufocata de etichete sociale, de fard social, de plastic, de fuga asta snoaba dupa ambalaje!

Sursa FOTO

Articol scris de Alexandra Grîu

Recomand:

4 thoughts on “GuestPost – Ei bine, da: pe vremea noastra…”

  1. Stiu ca pare ciudat faptul ca imi comentez propriul blog dar atat timp cat articolul este scris de Alexandra imi permit lucrul acesta. In primul rand eu nu m-am obosit niciodata in a cumpara rechizite scumpe care nu m-ar putea ajuta mai mult decat o fac cele standard. Clasele primare mi se par a fi cele mai scumpe din punctul meu de vedere pentru simplu fapt ca un stilou cu Batman care scrie si mai prost decat cele obisnuite are un pret enorm… iar cei mici (din pacate) sunt fascinati de asa ceva. Oricum pentru majoritatea parintilor perioada asta e una cu dureri mari de cap dar daca stii sa oferi odraslei educatia cuvenita nu cred ca ai avea de ce sa-ti faci probleme. Mie mi-a placut finalul si iti dau dreptate. La urma, urmei, asta e societatea in care traim… Lucrurile se vor mai schimba in timp… in bine, in rau cine stie… intr-o zi si noi vom fi parinti si ne vom confrunta sau nu cu astfel de probleme… Cheers!

    1. O mare parte din vina o au parintii. Ei cumpara tot felul de ambalaje nu pentru ca si lor le-au fost cumparate, ci pentru ca vor binele copiilor lor. Dar aici intervin infatuarea, excesul, ridicolul.
      Sincer, eu ma enervez acum cand scriu :)) M-am enervat si inainte de a scrie articolul asta, stii doar.
      E…trist, cred. E fara sens, lipsit de logica. Nu mai exista niciun fel de raport intre calitate si pret.
      Ok. Cumperi un stilou cu Batman si-un caiet cu Hannah Montana, dar de ce sa platesti dublu, triplu fata de un caiet normal? Mie asta imi sta pe creier. Eticheta, ambalajul. Si lucru asta se aplica la o gama foarte larga de produse.

      1. Da asa e. Or fi mai scumpe printurile color. Tine foarte mult si de felul in care parintii se ocupa de educatia celor mici, insa replica “time is money” pare sa fie tot mai des pusa in practica. Cei mici vor mereu cate ceva si nu constientizeaza la varsta aceea cum stau lucrurile. De ce preturile difera – aici ar trebui sa intrebam producatorii… nu eticheta conteaza, ci continutul dar la romani treaba asta nu prea se aplica

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *