Cand suma gandurilor noastre ajunge sa insemne mai mult decat un simplu ceva…

Florin_Adamache_logo_200_200-01E doar un alt sfarsit de ianuarie rece si plin de balti lasate ca amintire de iarna care a hotarat sa astupe cu a ei ninsoare amintiri si tot odata intamplari care cu sau fara voia noastra ne-a fost dat sa le traim. Indiferent de deznodamant gandurile s-au tot adunat formand un tot, o ecuatie sau doar o simpla formula, care pare ca astazi, ajunge sa insemne mai mult decat ieri si asta doar din cauza ca am ajuns ca intr-un final sa intelegem deznodamantul unor actiuni din care poate candva am ales sa iesim mai confuzi, mai nehotarati si poate prea neputinciosi decat am crede. Poate ca intrebarile venite in timp n-au insemna nimic altceva decat lansarea unor noi provocari spre taramul gandurilor al caror raspunsuri stateau spre a fi descoperite de actiunile noastre.  Poate ca mai mereu am preferat sa stam pasivi in fumul gros al incertitudinilor noastre proprii, gandindu-ne mai mult decat ar fi trebuit la riscul pe care ne-ar fi fost mult mai usor sa il acceptam. Uneori traseul pe care il urmam nu corespunde hartii pe care, cu multa seriozitate si calm alegem sa o analizam, proiectandu-ne drumul, uitand ca niciodata lucrurile nu sunt usoare… Si daca sunt, nu uita ca easy come, easy go! Pentru ca uneori cuvintele nu fac atat cat mi-as dori, aleg sa inserez aceasta prezentare care nu face nimic altceva decat sa continue ceea ce am inceput in cuvinte:

Mai suntem sau nu preocupati de educatie?

we-don-t-need-no-educationM-am gandit inca de acum cateva zile la un articol care sa vizeze domeniul mult contestat de majoritatea dintre noi, criticat si mult dezbatut prin statii de autobuz ori tramvai, biblioteci, seminarii ale Universitatilor si chiar si in hypermaketuri unde din cand in cand mai auzi cate un tanar cu deja celebra fraza “daca as fi eu ministru as schimba…”.

Marturisesc sincer ca nu-mi place situatia actuala cu care tara in care traiesc, m-am nascut si in care totusi inca mai locuiesc se confrunta in acest moment. Desi uneori e frustrant, scuzele indiferent de domeniu se gasesc la fel de repede pe cat incompetenta unora ajunge sa fie mascata. Despre mediul rural nici nu se mai poate vorbi deoarece grijile statului par sa fie cu totul si cu totul altele fapt care mie personal nu-mi aduce prea multa satisfactie. Spun mediul rural si ma leg si de acest aspect deoarece astazi am avut o dezbatere foarte interesanta pe tema educatiei si importanta integrarii mediului in viata moderna.  Cu toate astea educatia ajunge sa faca mai mereu tot felul de diferente, atat pe plan social cat si in multe alte situatii, insa in prezent ajunge sa fie mult prea putin mediatizata, valorificata si raspandita in randul oamenilor. Iar aici nu ma refer la o anumita categorie de varsta pentru ca am ajuns sa cred in fraza de’ zicea ca in viata vom ajunge sa invatam in fiecare zi ceva nou.

La facultate lumea cu care ajung sa vorbesc imi spune ca situatia e mult mai degradata decat mi-as fi putut inchipui eu. Majoritatea imi spun ca odinioara lucrurile erau mult mai severe, drastice iar concurenta se simtea pana in maduva oaselor care astazi ajung sa nu faca nimic altceva decat sa se uzeze pe bancile unor amfiteatre si sali incapatoare sau nu, in functie de specializarea care ne-a pasionat sau care ne pasioneaza ori cea care a ajuns pana la urma sa corespunda cu media de admitere, pentru ca da, multi fac cate ceva doar de dragul de a face, eliminand din start orice posibil atasament fata de profesia respectiva. Dar asta cred ca e deja o alta poveste…

Am scris acum ceva timp cu mana pe inima si intr-un moment de sinceritate maxima ca daca as mai da o data bac’ul, l-as lua cu siguranta… Ei bine asta nu e o gluma pentru ca mai mereu am hotarat si am ales singur pentru mine ce e cel mai bine sa fac, lucru care m-a avantajat mai mult decat as fi crezut poate. In prezent unii ajung sa ma intrebe ce-ar fi mai bine pentru ei sa urmeze, crezand ca daca sunt deja student al unei facultati le-as putea da mai multe sfaturi… E greu, urmati ce va place dar ganditi-va ca va asteapta o piata a muncii foarte dura. Altii aleg totusi sa-mi spuna ca fiecare are drumul sau in viata, urmandu-si parca inertia destinului care necontrolat ajunge sa-i loveasca pe multi de cele mai dure lectii si provocari, adesea greu de digerat.

Intrebarea la care m-am tot gandit si cu care aleg sa inchei de aceasta data articolul e una relativ simpla… Mai suntem sau nu preocupati de educatie? Si daca da, raspuns oarecum previzibil, oare cat de mult suntem dispusi sa ne dedicam unei profesii, specializari ori simple meserii… O fi de folos la ceva toata asta?

Sursa FOTO

Ce e mai greu… Sa ramai sau sa pleci? (din viata oamenilor)

journeyNiciodata nu m-am gandit inainte ca va veni ziua in care poate voi fi nevoit sa iau o decizie care uneori ma va distanta de o persoana in timp ce alteori m-ar apropia poate mai mult decat as crede. Buna mea prietena Elena (cine nu o cunoaste, are timp – eu nu regret ca am cunoscut-o) a lansat ieri o intrebare interesanta, simpla dar in acelasi timp complicat de argumentat – “Oare ce e mai greu… Sa ramai sau sa pleci?” evident, din viata unei persoane.

Daca ma intrebati pe mine as alege fara sa ma gandesc prea mult a doua varianta, cea in care hotarasti sa pleci din viata unei persoane deoarece in majoritatea cazurilor iti e aproape imposibil sa te intorci. Si sincer, e destul de greu mai ales ca uneori ajungem sa regretam deciziile luate, aruncandu-ne singuri intr-un colt al singuratatii voite si plina de indiferenta oamenilor pe care ajungem sa-i lasam asa cum probabil i-am gasit candva, cautandu-i sau pur si simplu gasindu-i la intamplare. Si cred ca tuturor ne-a fost dat sa renuntam la persoane care desi au tinut la noi sau pur si simplu ne priveau cu incredere, au ajuns sa fie dezamagite de decizii bruste si poate prea sincere, care involuntar au ajuns sa le raneasca farama de speranta si iluzie pe care si-o faceau vis-a-vis de persoana noastra.  Continue reading Ce e mai greu… Sa ramai sau sa pleci? (din viata oamenilor)

Today is Not Like Yesterday

happy-new-yearUitandu-te acum in urma ti-ar fi imposibil sa nu-ti vezi pasii pe care acum mult timp ii faceai gandindu-te la tot felul de dorinte si planuri rezultate din sperante pe care atunci puteai sa ti le faci fara a te gandi la consecintele pe care fiecare acum, ieri sau in acea zi, le-au avut asupra ta, a mea, a noastra. Privim diferit fiecare inceput la fel cum gandim si analizam fiecare sfarsit, concluzionand mai mereu rezultate diferite, uneori apropiate dorintelor noastre in timp ce alteori nu, ratand aproape complet. Razand, regretand sau sperand, am mers mai departe, bifand pas cu pas tot felul de intamplari care ajung in cele din urma sa compuna un tablou al unui alt an, in care candva te aventurai cu entuziasm si pofta de viata, fara ca macar sa ai idee ce se va intampla, cand sau de ce…

Atunci nu indrazneam sa ma gandesc ca te voi cunoaste sau ca voi fi acolo in locul in care-mi era interzis sa visez poate din cauza faptului ca nu credeam ca pot face asta. Au fost momente care mi-au luminat chipul, demonstrandu-mi ca doar visand poti ajunge la realizarile pe care pana in acel moment nu le-ai avut. Si s-au implinit multe, intr-un timp scurt, fara ca eu sa fi programat o incursiune atat de neasteptata plina de ganduri si emotii ce mi-au marcat intr-un mod pozitiv prezentul devenit deja trecut… Continue reading Today is Not Like Yesterday

In timpul liber mai scriu si recenzii…

In timpul liber mai scriu si recenzii…

Antreprenoriat – Drumul de la idei către oportunităţi în afaceri – Marius Ghenea

În ultimii ani s-a tot discutat despre antreprenoriat, strategii de dezvoltare a unui start-up şi surse de finanţare în cadrul diverselor evenimente tematice, dar mai puțin în literatura românească de referință, unde utilitatea unui manual de antreprenoriat era o nevoie pentru tot mai mulți tineri, freelanceri, posibili investitori și chiar manageri aflați cu businessul în anumite stagii ale dezvoltării în mediul de afaceri românesc. Te-am facut curios? Poti citi continuarea pe Cititorul de Carti